01.01.2018_-_prezent

??

HOTAR?RE Nr. 1/2016 din 6 ianuarie 2016 - Partea I

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

(Partea I contine normele metodologice de aplicare a titlurilor I - VII din Codul fiscal)

Text ?n vigoare ?ncepand cu data de 4 mai 2017

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICA NEAMT

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT ?n baza actelor normative modificatoare, publicate ?n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pana la 4 mai 2017.

Act de baza

#B: Hotararea Guvernului nr. 1/2016

Acte modificatoare

#M1: Rectificarea publicata ?n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 78 din 3 februarie 2016

#M2: Hotararea Guvernului nr. 47/2016

#M3: Hotararea Guvernului nr. 159/2016

#M4: Rectificarea publicata ?n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 273 din 11 aprilie 2016

#M5: Ordonanta Guvernului nr. 23/2016

#M6: Hotararea Guvernului nr. 284/2017

Modificarile si completarile efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. In fata fiecarei modificari sau completari este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectiva, ?n forma #M1, #M2 etc.

#CIN

NOTA:

Incepand cu forma actualizata din 4 mai 2017, dimensiunea acestui act normativ a devenit foarte mare si a fost necesar ca el sa fie ?mpartit ?n doua parti:

• Partea I contine normele metodologice de aplicare a titlurilor I - VII

din Codul fiscal;

• Partea a II-a contine normele metodologice de aplicare a titlurilor

VIII - X din Codul fiscal.

#B

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, al art. 1 alin. (1) si art. 5 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. 1

Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prevazute ?n anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

ART. 2

La data intrarii ?n vigoare a prezentei hotarari se abroga:

a) Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata ?n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) Hotararea Guvernului nr. 314/2007 privind marcarea si colorarea unor produse energetice, precum si prorogarea termenului privind marcarea produselor energetice prevazut ?n Hotararea Guvernului nr. 1.861/2006, publicata ?n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 217 din 30 martie 2007.

ANEXA

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

TITLUL I

Dispozitii generale

CAPITOLUL I

Definitii

SECTIUNEA 1

Activitatea independenta

1. (1) In aplicarea prevederilor art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul fiscal), se are ?n vedere ca raportul juridic ?ncheiat ?ntre parti sa contina, ?n mod obligatoriu, clauze contractuale clare privind obiectul contractului, drepturile si obligatiile partilor, astfel ?ncat sa nu rezulte existenta unei relatii de subordonare, ci libertatea persoanei fizice de a dispune ?n ceea ce priveste desfasurarea activitatii. La ?ncadrarea unei activitati ca activitate independenta, partile vor avea ?n vedere ca raportul juridic ?ncheiat sa reflecte continutul economic real al tranzactiei/activitatii.

(2) Criteriul privind libertatea persoanei de a alege locul, modul de desfasurare a activitatii, precum si programul de lucru este ?ndeplinit atunci cand cele trei componente ale sale sunt ?ndeplinite cumulativ. In raportul juridic partile pot conveni asupra datei, locului si programului de lucru ?n functie de specificul activitatii si de celelalte activitati pe care prestatorul le desfasoara.

(3) Persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea chiar si pentru un singur client, daca nu exista o clauza de exclusivitate ?n desfasurarea activitatii.

(4) Riscurile asumate de prestator pot fi de natura profesionala si economica, cum ar fi: incapacitatea de adaptare la timp si cu cele mai mici costuri la variatiile mediului economico-social, variabilitatea rezultatului economic, deteriorarea situatiei financiare, ?n functie de specificul activitatii.

(5) In desfasurarea activitatii persoana fizica utilizeaza predominant bunurile din patrimoniul afacerii.

SECTIUNEA a 2-a

Persoane afiliate

2. (1) In scopul aplicarii prevederilor art. 7 pct. 26 din Codul fiscal, se considera ca o persoana controleaza ?n mod efectiv o persoana juridica daca se stabileste faptul ca, atat din punct de vedere faptic cat si legal, prin utilizarea informatiilor si/sau a documentelor, administratorul/personalul de conducere, are capacitatea de decizie asupra activitatii persoanei juridice vizate, prin ?ncheierea de tranzactii cu alte persoane juridice care sunt sub controlul aceluiasi administrator/personal de conducere sau ca persoana de conducere din cadrul persoanei juridice este actionar sau administrator ?n cadrul persoanei juridice vizate. Pentru justificarea controlului exercitat ?n mod efectiv sunt luate ?n considerare contractele ?ncheiate ?ntre persoanele vizate, drepturile atribuite prin: acte constitutive ale persoanelor juridice, procuri, contracte de munca sau de prestari de servicii.

(2) Prevederile art. 7 pct. 26 lit. d) din Codul fiscal stabilesc o relatie de afiliere ?ntre doua persoane juridice pentru cazul ?n care o persoana terta detine, ?n mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua.

SECTIUNEA a 3-a

Definitia sediului permanent

3. (1) In aplicarea prevederilor art. 8 din Codul fiscal, sintagma „loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea” acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, indiferent daca acestea sunt ori nu utilizate exclusiv ?n acest scop. Un loc de activitate exista si daca nerezidentul dispune doar de un spatiu, nefiind necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii sale. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute ?n proprietate, sunt ?nchiriate ori se gasesc ?n alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba ?n piata sau poate fi situat ?n cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are ?n permanenta la dispozitie cladirea sau parti ale acesteia.

(2) Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun ?nscris prin care sa se faca referinta la dreptul de utilizare a respectivului spatiu.

(3) Desi nu este necesar niciun ?nscris prin care sa se faca referinta la dreptul de utilizare a respectivului spatiu, pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident ?ntr-o anumita locatie nu ?nseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii ?n care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti ?n spatiile unei alte societati:

a) Un vanzator care ?si viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se ?ntalneste cu directorul de achizitii sau persoana care ocupa o functie similara ?n biroul acestuia. In acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, ?n functie de situatia existenta, se poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.

b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou ?n sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul ?ncheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa ?n sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un „loc de activitate” si daca activitatile efectuate acolo nu intra ?n categoriile de activitati precizate la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.

c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic, o perioada limitata, o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, nu se considera ca societatea de transport rutier are acel loc la dispozitia sa pentru a fi considerat sediu permanent.

d) Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe saptamana ?ntr-o cladire de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului ?n acea cladire de birouri ?n care ?si desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.

(4) Cuvintele „prin care” trebuie sa se aplice ?n toate situatiile ?n care activitatile economice sunt desfasurate ?ntr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii ?n acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum ?si desfasoara activitatea „prin” locatia ?n care are loc activitatea.

(5) Locul de activitate trebuie sa fie „fix”, astfel ?ncat sa existe o legatura ?ntre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp ?n care o societate a unui stat contractant opereaza ?n celalalt stat contractant daca nu face acest lucru ?ntr-un loc distinct, dar nu ?nseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana ?ntr-un anumit loc. Daca exista mai multe locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt ?ndeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, ?n interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, ?n ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:

a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie ?n alta ?n interiorul acelei mine, deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un „hotel de birouri” ?n care o firma de consultanta ?nchiriaza ?n mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma, deoarece, ?n acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ ?n care ?si fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.

b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate ?ntr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv ?n cadrul unei serii de contracte fara legatura ?ntre ele pentru mai multi clienti diferiti, ?ntr-o cladire de birouri, fara sa existe contract pentru zugravirea ?ntregii cladiri, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca ?nsa un zugrav efectueaza, ?n cadrul unui singur contract, lucrari ?n toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea ?n ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.

c) O zona ?n care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu ?ntruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza ?n diferite sucursale din locatii diferite ?n cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca ?nsa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou ?n altul ?n cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane ?n acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se ?ncadreaza ?n conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste ?n cazul ?n care consultantul se deplaseaza ?ntre sucursale aflate ?n locatii diferite.

(6) Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de 6 luni. Astfel, ?n cazul activitatilor a caror natura este repetitiva, fiecare perioada ?n care este utilizat locul de activitate trebuie analizata ?n combinatie cu numarul de ocazii ?n care s-a utilizat respectivul loc, care se pot ?ntinde pe un numar de ani.

Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent, chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:

a) Intreruperile temporare de activitate nu determina ?ncetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai ?n intervale scurte de timp, dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.

b) Situatiile ?n care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de mai multe societati conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate.

c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la ?nceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, ?ncat nu constituia sediu permanent, dar a fost mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv ?n sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la ?nfiintarea sa, chiar daca a existat doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost lichidat ?nainte de termen datorita unor situatii deosebite, cum ar fi esecul investitiei.

(7) Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce ?l utilizeaza trebuie sa ?si desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta ?n sensul ca nu exista ?ntreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.

(8) Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile, ori activele necorporale, precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare, sunt ?nchiriate sau acordate ?n leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o persoana juridica straina ?n Romania, aceasta activitate va conferi locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Daca o persoana juridica straina ?nchiriaza sau acorda ?n leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietati necorporale unei societati din Romania fara ca pentru aceasta ?nchiriere sa mentina un loc fix de activitate, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale ?nchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla ?nchiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii, pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si ?ntretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile ?n care va fi utilizat echipamentul, sau daca opereaza, asigura service, inspecteaza si ?ntretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla ?nchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala. In acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este ?ndeplinit criteriul permanentei.

(9) Activitatea unei societati este desfasurata ?n principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat ?ntr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane care primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal ?n relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nicio importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa ?ncheie contracte, daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata ?n principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si ?ntretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui stat ?n celalalt stat constituie un sediu permanent ?n functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati ?n afara de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instaleaza masinile si apoi le ?nchiriaza altor societati. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de ?ntretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si ?ntretinute de un agent dependent al societatii.

(10) Un sediu permanent exista imediat ce societatea ?ncepe sa ?si desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp ?n care locul fix de activitate este ?nfiintat de catre societate nu trebuie luata ?n calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va ?nceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu ?ncetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent sunt ?ncheiate, cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, ?ntretinerea si repararea utilajelor. O ?ntrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita ?nsa ca o ?ncetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este ?nchiriat unei alte societati, acesta va servi numai activitatilor acelei societati, nu si activitatilor locatorului. Sediul permanent al locatorului ?nceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor ?n care acesta continua sa ?si desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.

(11) Desi o locatie ?n care echipamentul automat este operat de catre o societate poate constitui un sediu permanent ?n tara ?n care este situat, trebuie facuta o distinctie ?ntre un computer, ce poate fi instalat ?ntr-o locatie astfel ?ncat ?n anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un „loc de activitate” si nu exista „un amplasament, cum ar fi cladiri sau, ?n unele cazuri, echipamente sau utilaje” ?n ceea ce priveste software-ul si datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui un „loc fix de activitate” al societatii care opereaza serverul.

(12) Distinctia dintre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si utilizat este importanta, deoarece societatea care opereaza serverul poate fi diferita de societatea care desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet ?n cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. In acest caz, societatea nu are nicio prezenta fizica ?n locatia respectiva, deoarece site-ul web nu este corporal. In aceste cazuri nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de gazduire a site-ului. In cazul ?n care societatea care desfasoara activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine ?n proprietate sau ?nchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul ?n care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii, daca sunt ?ndeplinite celelalte conditii ale art. 8 din Codul fiscal.

(13) Computerul ?ntr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai daca ?ndeplineste conditia de a avea un loc fix de activitate. Un server trebuie sa fie amplasat ?ntr-un anumit loc, pentru o anumita perioada de timp, pentru a fi considerat loc fix de activitate.

(14) Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de la caz la caz daca datorita acestui echipament societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt ?ndeplinite functiile de activitate ale societatii.

(15) Atunci cand o societate opereaza un computer ?ntr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent, chiar daca nu este necesara prezenta niciunui angajat al societatii ?n locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate ?si desfasoara activitatile partial sau total ?ntr-o locatie, atunci cand nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati ?n acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic ?n aceeasi masura ?n care se aplica si altor activitati ?n care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi ?n cazul echipamentului automat de pompare utilizat ?n exploatarea resurselor naturale.

(16) Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer ?ntr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise ?n art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate ?ntr-o astfel de locatie intra sub incidenta art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii ?ndeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile pregatitoare sau auxiliare includ ?n special:

a) furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie telefonica - ?ntre furnizori si clienti;

2. publicitatea pentru bunuri sau servicii;

c) transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda ?n scopuri de securitate si eficienta;

4. culegerea de date de piata pentru societate;

5. furnizarea de informatii.

(17) Exista un sediu permanent cand aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte activitati principale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, ?ntrucat aceste functii depasesc activitatile prevazute la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.

(18) Activitatile principale ale unei anumite societati depind de natura activitatii de afaceri desfasurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor ?n scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activitatii comerciale care nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.

In cazul unei societati denumite „e-tailer” sau „e-comerciant” ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activitatile desfasurate ?n acel loc sunt mai mult decat activitati pregatitoare si auxiliare. Intr-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica art. 8 alin. (4) din Codul fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate ?n acea locatie, cum ar fi prin ?ncheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat ?n acel loc, aceste activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.

(19) Unui furnizor de servicii internet care ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati nu-i sunt aplicate prevederile art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor carora le apartin site-urile web, nu au autoritatea de a ?ncheia contracte ?n numele acestor societati si nu ?ncheie ?n mod obisnuit astfel de contracte, ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Intrucat site-ul web prin care o societate ?si desfasoara activitatea nu este ?n sine o „persoana”, conform definitiei prevazute la art. 7 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent, ?n virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, ?n sensul acelui alineat.

(20) Prin sintagma „orice alte activitati” din art. 8 alin. (8) din Codul fiscal se ?ntelege serviciile prestate ?n Romania, care genereaza venituri impozabile.

(21) Atunci cand nu este ?ncheiat contract ?n forma scrisa, se ?nregistreaza documentele care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piata sau orice alte documente corespunzatoare.

CAPITOLUL II

Reguli de aplicare generala

SECTIUNEA 1

Reguli pentru re?ncadrarea tranzactiilor/activitatilor

4. In sensul prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, prin tranzactie fara scop economic se ?ntelege orice tranzactie/activitate care nu este destinata sa produca avantaje economice, beneficii, profituri si care determina, ?n mod artificial ori conjunctural, o situatie fiscala mai favorabila. In situatia re?ncadrarii formei unei tranzactii/activitati pentru ajustarea efectelor fiscale se aplica regulile de determinare specifice impozitelor, taxelor si a contributiilor sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal.

SECTIUNEA a 2-a

Reguli pentru aplicarea principiului valorii de piata

5. (1) In aplicarea prevederilor art. 11 alin. (4) din Codul fiscal, la ajustarea/estimarea pretului de piata al tranzactiilor se utilizeaza metoda cea mai adecvata dintre urmatoarele:

a) metoda compararii preturilor, care se bazeaza pe compararea pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii ?ntre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, ?n conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, ?n cantitati comparabile, ?n acelasi punct din lantul de productie si de distributie si ?n conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la compararea interna a preturilor utilizate de persoana juridica vizata ?n tranzactiile cu persoane independente sau la compararea externa a preturilor utilizate ?n tranzactii convenite ?ntre persoane independente. In cazul ?n care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute ?n cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele ?n plus sau ?n minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate;

b) metoda cost plus, care se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, ?n cazul transferului de produse, marfuri sau de servicii ?ntre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul ?si bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea ?n vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costuri. In cazul ?n care produsele, marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se ?n considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Profitul care majoreaza costurile furnizorului ?ntr-o tranzactie controlata va fi stabilit ?n mod corespunzator prin referinta la marja de profit utilizata de un furnizor independent ?n tranzactii comparabile;

c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de distributie, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret este redus cu o marja bruta corespunzatoare, denumita marja pretului de revanzare, reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului ?si acopera cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare ?n functie de operatiunile efectuate, luand ?n considerare activele utilizate si riscul asumat, si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului ?ntre persoane afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator ?ntr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute ?n cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta ?n cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile. La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba ?n vedere urmatoarele aspecte:

(i) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata ?n ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb valutar si inflatia;

(ii) modificarile survenite ?n starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;

(iii) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.

Metoda pretului de revanzare este utilizata ?n cazul ?n care persoana care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, ?nainte de revanzare, bunurile sunt nesemnificativ prelucrate si, ?n aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata;

d) metoda marjei nete, implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana ?n urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana ?n tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute ?n tranzactii comparabile efectuate de persoane independente. Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii ?ntre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza ?n cadrul aceluiasi domeniu de activitate. In efectuarea comparatiei este necesar sa se ia ?n considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile, avandu-se ?n vedere factori cum sunt: competitivitatea persoanelor si a bunurilor echivalente pe piata, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta ?n structura costurilor, precum si nivelul experientei ?n afaceri;

e) metoda ?mpartirii profitului presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate ?n urma uneia sau a mai multor tranzactii si ?mpartirea acestor profituri ?ntre persoanele afiliate, proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Aceasta se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate ?ntre persoane afiliate sunt interdependente, astfel ?ncat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate ?n urma uneia sau mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie ?mpartite astfel ?ncat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti;

f) orice alta metoda recunoscuta ?n Liniile directoare privind preturile de transfer emise de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica pentru societatile multinationale si administratiile fiscale, cu amendamentele, modificarile si completarile ulterioare.

(2) In cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au ?n vedere:

a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, ?n masura ?n care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;

2. functiile ?ndeplinite de persoane ?n tranzactiile respective.

(3) La analiza functiilor persoanelor participante ?ntr-o tranzactie vor fi avute ?n vedere: importanta economica a functiilor ?ndeplinite de fiecare participant, ?mpartirea riscurilor si a responsabilitatilor ?ntre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.

(4) La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au ?n vedere urmatoarele elemente:

a) metoda care se apropie cel mai mult de ?mprejurarile ?n care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;

b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate ?n tranzactii supuse liberei concurente;

c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari ?n vederea obtinerii comparabilitatii;

4. circumstantele cazului individual;

5. activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;

f) metoda folosita trebuie sa corespunda ?mprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;

7. documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.

(5) Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat ?n considerare ?n examinarea pretului de piata sunt:

a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;

b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;

c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;

d) clauzele cuprinse ?n contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;

e) ?n cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;

6. conditiile speciale de concurenta.

(6) In aplicarea metodelor se iau ?n considerare datele si documentele ?nregistrate ?n momentul ?n care a fost ?ncheiat contractul. In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba ?n vedere daca parti terte independente tin seama de riscurile asociate, ?ncheind contractele corespunzatoare.

(7) In aplicarea metodelor se iau ?n considerare aranjamente financiare speciale, cum sunt: conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita. De asemenea, ?n cazul furnizarii de catre client de materiale sau de servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia ?n considerare si acesti factori.

(8) La aplicarea metodelor nu se iau ?n considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:

a) preturi practicate pe piete speciale ?nchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;

b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;

c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.

(9) Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor ?n cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza ?n primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi ?ncheiat o asemenea tranzactie ?n conditiile stabilite de persoanele afiliate, luand ?n considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente ?n anumite domenii, cum sunt: transport, asigurare. In cazul ?n care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda „cost plus”.

(10) In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. La calculul rezultatului fiscal, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate.

Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de-a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta. Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate ?n considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate ?n vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama. In situatia ?n care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama ?n numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana afiliata.

(11) Cand un contribuabil acorda un ?mprumut/credit unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de ?mprumut/credit, indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate ?n conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv ?mprumutului. In cazul serviciilor de finantare ?ntre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:

a) daca ?mprumutul dat este ?n interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizat ?n acest scop;

2. daca a existat o schema de distributie a profitului.

Incadrarea ?mprumutului ?n schema de distributie a profitului se va efectua daca la data acordarii ?mprumutului nu se asteapta ?n mod cert o rambursare a ?mprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.

Atunci cand se analizeaza cheltuielile/veniturile cu dobanda, trebuie luate ?n considerare: suma si durata ?mprumutului, natura si scopul ?mprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb valutar si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb valutar, precum si alte circumstante de acordare a ?mprumutului.

Raportarea conditiilor de ?mprumut are ?n vedere ratele dobanzii aplicate ?n ?mprejurari comparabile si ?n aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a ?mparti riscul de schimb valutar, de exemplu: clauze care mentin valoarea ?mprumutului ?n termeni reali, ?ncheierea unui contract de acoperire a riscului valutar sau pentru plata la termen pe cheltuiala ?mprumutatorului.

In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, ?n tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au ?n vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.

(12) Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala ?n cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza ?n primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi ?ncheiat o asemenea tranzactie ?n conditiile stabilite de persoane afiliate.

In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate ?n legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse ?n pretul acestora.

(13) In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au ?n vedere urmatoarele:

a) ?ntre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, ?n numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, ?n masura ?n care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza ?n plus servicii persoanelor afiliate sau daca ?n pretul bunurilor si ?n valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau ?n considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand ?n considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;

b) serviciile trebuie sa fie prestate ?n fapt. Simpla existenta a serviciilor ?n cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate ?n fapt.

(14) Ajustarea/Estimarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala ?n scopul reflectarii principiului valorii de piata a produselor, marfurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata.

Pentru ajustari/estimari efectuate ?ntre persoane romane afiliate se aplica si procedura pentru eliminarea dublei impuneri ?ntre persoane romane afiliate stabilita, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala (Codul de procedura fiscala), iar pentru ajustari/estimari efectuate ?ntre persoane romane afiliate cu persoane nerezidente se aplica si procedura amiabila stabilita potrivit Codului de procedura fiscala.

(15) Ajustarea/Estimarea preturilor de transfer, pentru a reflecta principiul valorii de piata ?n cadrul tranzactiilor derulate ?ntre persoane al produselor, marfurilor sau serviciilor furnizate ?n cadrul tranzactiei, va fi efectuata de organele de inspectie fiscala la nivelul tendintei centrale a pietei. Tendinta centrala a pietei va fi considerata valoarea mediana a intervalului de comparare a indicatorilor financiari ai societatilor/tranzactiilor comparabile identificate sau ?n situatia ?n care nu se gasesc suficiente societati/tranzactii comparabile, pentru a putea stabili un interval de comparabilitate, se vor identifica cel mult trei societati sau tranzactii comparabile si se va utiliza media aritmetica a indicatorilor financiari ai acestora sau a tranzactiilor identificate.

#M6

SECTIUNEA 2^1

Reguli speciale pentru aplicarea TVA

#M6

5^1. (1) In sensul art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, persoanele impozabile care au avut codul de ?nregistrare anulat ?n baza prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal, care se ?nregistreaza ?n scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, ?si pot exercita dreptul de deducere pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii efectuate ?n perioada ?n care au avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat, prin ?nscrierea taxei ?n primul decont de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal depus dupa re?nregistrare sau, dupa caz, ?ntr-un decont ulterior. Deducerea taxei se efectueaza ?n limitele si conditiile prevazute la art. 297 - 302 din Codul fiscal, chiar daca factura nu cuprinde codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA al persoanei impozabile.

(2) Dupa ?nregistrarea ?n scopuri de taxa conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, persoana impozabila trebuie sa emita facturi ?n care sa ?nscrie distinct taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile efectuate ?n perioada ?n care au avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat, care nu se ?nregistreaza ?n decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”. In functie de modalitatea ?n care au actionat pe perioada ?n care au avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat, se disting urmatoarele situatii:

a) persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile, respectiv a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar nu a emis facturi. In aceasta situatie, dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA, persoana impozabila trebuie sa emita facturi pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii efectuate ?n perioada ?n care a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat, care sa includa informatiile obligatorii prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, care a fost colectata ?n perioada ?n care a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat. Aceste facturi nu se includ ?n decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, daca nu exista diferente ?ntre taxa colectata ?n perioada ?n care persoana impozabila a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat si taxa ?nscrisa ?n facturile emise dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA a persoanei impozabile;

b) persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile, respectiv a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, si a emis facturi. In aceasta situatie, dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA, persoana impozabila trebuie sa emita facturi de corectie conform art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. In situatia ?n care nu exista diferente ?ntre taxa colectata ?n perioada ?n care persoana impozabila a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat si taxa ?nscrisa ?n facturile emise dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA a persoanei impozabile, facturile emise dupa re?nregistrare nu se includ ?n decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”;

c) persoana impozabila nu a colectat TVA pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile efectuate ?n perioada ?n care a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat, respectiv nu a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar a emis facturi. In aceasta situatie, dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA, persoana impozabila trebuie sa emita facturi de corectie conform art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Facturile de corectie nu se ?nscriu ?n decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, daca nu exista diferente ?ntre taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze ?n perioada ?n care persoana impozabila a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat si taxa ?nscrisa ?n facturile emise dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA a persoanei impozabile, ci ?n „Declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de ?nregistrare ?n scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”. Persoana impozabila datoreaza obligatii fiscale accesorii conform art. 173 si 181 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data la care avea obligatia sa plateasca TVA aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile, efectuate ?n perioada ?n care a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat, si pana la data platii taxei, ?n baza declaratiei sus-mentionate;

d) persoana impozabila nu a colectat TVA pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile efectuate ?n perioada ?n care a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat, respectiv nu a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal si nu a emis facturi. In aceasta situatie, facturile emise dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA nu se ?nscriu ?n decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, daca nu exista diferente ?ntre taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze ?n perioada ?n care persoana impozabila a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat si taxa ?nscrisa ?n facturile emise dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA a persoanei impozabile, ci ?n „Declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de ?nregistrare ?n scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”. Persoana impozabila datoreaza obligatii fiscale accesorii conform art. 173 si 181 din Legea nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data la care avea obligatia sa plateasca TVA aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile, efectuate ?n perioada ?n care a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat, si pana la data platii taxei, ?n baza declaratiei sus-mentionate.

(3) In situatiile prevazute la alin. (2), ?n cazul ?n care exista diferente ?ntre taxa colectata/care ar fi trebuit colectata ?n perioada ?n care persoana impozabila a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat si taxa ?nscrisa ?n facturile emise dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA a persoanei impozabile, ?n decontul de TVA, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, se ?nscriu numai aceste diferente.

(4) Prevederile alin. (2) se aplica ?n cazul ?n care persoana impozabila se ?nregistreaza ?n scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal ?ncepand cu 1 ianuarie 2017, ?n situatia ?n care a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat ?n baza prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal, respectiv ?n baza prevederilor art. 153 alin. (9) lit. a) - e) si h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, ?n vigoare pana la 1 ianuarie 2016.

(5) Prevederile alin. (2) nu se aplica ?n situatia ?n care persoana impozabila nu are obligatia de a emite facturi conform art. 319 din Codul fiscal.

(6) In aplicarea prevederilor art. 11 alin. (7) si (9) din Codul fiscal, persoanele impozabile care au efectuat achizitii de la furnizori/prestatori ?n perioada ?n care acestia au avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat ?si exercita dreptul de deducere a TVA pentru achizitiile respective, ?n limitele si conditiile prevazute la art. 297 - 302 din Codul fiscal, pe baza facturilor emise de furnizor/prestator conform alin. (2), prin ?nscrierea taxei ?n primul decont de taxa prevazut la art. 323 depus dupa re?nregistrarea furnizorului/prestatorului sau, dupa caz, ?ntr-un decont ulterior.

(7) Exemple pentru aplicarea prevederilor alin. (2) referitoare la emiterea facturilor dupa ?nregistrarea ?n scopuri de TVA:

Exemplul nr. 1: persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile, dar nu a emis facturi.

1. Societatea X are codul de TVA anulat ?ncepand cu data de 1 septembrie 2016. In luna octombrie livreaza catre societatea Y 100 de utilaje a caror valoare ?nscrisa ?n contract era de 50.000 lei/bucata, care nu include TVA. Societatea X nu emite factura, dar depune declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal. Calculul taxei colectate de plata se va efectua astfel, ambele variante fiind corecte:

A. Societatea X, avand codul de TVA anulat, nu mai poate ?ncasa de la client valoarea TVA si colecteaza TVA din totalul sumei aferente livrarii, respectiv 5.000.000 lei x 20 / 120 = 833.333 lei TVA colectata. Avand ?n vedere ca furnizorul nu mai este ?nregistrat ?n scopuri de TVA, daca beneficiarul nu mai accepta ca la pretul din contract sa se adauge si TVA, se considera ca pretul acceptat de beneficiar include TVA datorata de furnizor.

B. Societatea X recupereaza de la client si valoarea TVA, clientul acceptand sa ?i plateasca suma de 6.000.000 lei, si colecteaza TVA aplicand 20% la totalul sumei aferente livrarii, respectiv 5.000.000 lei x 20 / 100 = 1.000.000 lei.

2. In cazul ?n care ?ntre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul prevede ca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000, societatea X avea obligatia de a plati TVA de 833.333 lei.

Dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:

1. In situatia de la lit. A poate emite factura astfel: baza impozabila 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei, factura care nu se ?nscrie ?n decontul de TVA de catre furnizorul X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y sau, daca clientul este de acord sa plateasca ?n plus pe langa pretul fara TVA si taxa aferenta, baza impozabila ?nscrisa ?n factura va fi de 5.000.000 plus TVA de 1.000.000 lei. Diferenta fata de taxa colectata determinata la lit. A se ?nscrie ?n decontul de TVA ?n care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 - 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei.

In situatia de la lit. B, societatea X va emite o factura corecta de 5.000.000 lei cu TVA de 1.000.000 lei, factura care nu se ?nscrie ?n decontul de TVA, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, de catre furnizorul X, care permite deducerea TVA la beneficiarul Y.

2. Societatea X are obligatia de a emite factura cu baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei, factura care nu se ?nscrie ?n decontul de TVA, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, de catre furnizorul X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.

Exemplul nr. 2: persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile si a emis facturi

1. Prezentarea situatiei este aceeasi ca la exemplul nr. 1, cu exceptia faptului ca ?n acest exemplu societatea X a emis facturi pe perioada ?n care a avut codul anulat. Calculul taxei colectate de plata se va efectua astfel, ambele variante de determinare a taxei colectate fiind corecte:

A. In ipoteza ?n care valoarea livrarii acceptata de beneficiar este de 5.000.000 lei, societatea X se poate regasi ?n urmatoarele situatii:

• ori a emis factura de 5.000.000 lei, fara sa ?nscrie TVA ?n factura si

plateste TVA din aceasta suma, respectiv 833.333 lei (5.000.000 lei x 20 / 120),

• ori a emis factura calculand TVA din suma facturata si ?nscriind

aceasta taxa ?n factura: respectiv baza 4.166.667 si TVA 833.333 lei.

B. Societatea X recupereaza de la client si valoarea TVA pe langa pretul din contract, situatie ?n care solicita clientului sa ?i plateasca suma de 6.000.000 lei, si, referitor la facturare, se poate regasi ori ?n situatia ?n care a emis o factura de 6.000.000 lei, ?n care nu a evidentiat TVA, ori a facturat 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei, total factura 6.000.000 lei. Pe baza prevederilor contractuale, furnizorul considera ?n aceasta situatie ca are de plata suma de 1.000.000 lei TVA colectata.

2. In cazul ?n care ?ntre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul nu prevede daca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000, societatea X avea obligatia de a plati TVA de 833.333 lei.

Dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:

1. In situatia de la lit. A poate emite factura astfel:

• o factura cu semnul minus, ?n functie de modalitatea ?n care a

facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, va factura cu plus, baza impozabila de 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei. Factura nu se ?nscrie ?n decontul de TVA, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, al societatii X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y; sau,

• daca clientul este de acord sa plateasca ?n plus pe langa pretul fara

TVA din contract si taxa aferenta, societatea X va emite o factura cu semnul minus, ?n functie de modalitatea ?n care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza cu plus baza impozabila 5.000.000 plus TVA de 1.000.000 lei. Diferenta fata de taxa colectata initial se ?nscrie de societatea X ?n decontul de TVA ?n care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 - 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei.

In situatia de la lit. B, societatea X va emite o factura cu semnul minus, ?n functie de modalitatea ?n care a facturat initial (cu sau fara TVA), si factureaza baza impozabila 5.000.000 lei cu TVA de 1.000.000 lei.

2. Societatea X are obligatia de a emite factura cu semnul minus, ?n functie de modalitatea ?n care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei. Aceasta factura nu se ?nscrie ?n decontul de TVA, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, de catre furnizorul X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.

Exemplul nr. 3: persoana impozabila nu a colectat TVA pentru operatiunile taxabile efectuate ?n perioada ?n care a avut codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA anulat, dar a emis facturi

1. Societatea X are codul de TVA anulat ?ncepand cu data de 1 septembrie 2016. In luna octombrie livreaza catre societatea Y 100 de utilaje a caror valoarea ?nscrisa ?n contract era de 50.000 lei/bucata, exclusiv TVA. Societatea X emite factura, dar nu depune declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal. Facturile au fost emise ?n urmatoarele variante:

A. In ipoteza ?n care valoarea livrarii acceptata de beneficiar este de 5.000.000 lei, societatea X se poate regasi ?n urmatoarele situatii:

• ori a emis factura de 5.000.000 lei, fara sa ?nscrie ?n factura taxa

datorata de 833.333 lei,

• ori a emis factura calculand TVA din suma facturata si ?nscriind acest

TVA ?n factura: respectiv baza 4.166.667 si TVA 833.333 lei.

B. Societatea X recupereaza de la client si valoarea TVA pe langa pretul din contract, situatie ?n care solicita clientului sa ?i plateasca suma de 6.000.000 lei, si, referitor la facturare, se poate regasi ori ?n situatia ?n care a emis o factura de 6.000.000 lei, ?n care nu a evidentiat TVA, ori a facturat 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei, total factura 6.000.000 lei.

2. In cazul ?n care ?ntre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul nu prevede daca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000, avea obligatia de a plati TVA de 833.333 lei.

Dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:

1. In situatia de la lit. A poate emite factura astfel:

• o factura cu semnul minus, ?n functie de modalitatea ?n care a

facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, va factura cu plus baza impozabila 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei. Factura nu se ?nscrie ?n decontul de TVA al societatii X, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, ci ?n declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y;

• daca clientul este de acord sa plateasca ?n plus pe langa pretul fara

TVA din contract si taxa aferenta, societatea X va emite o factura cu semnul minus, ?n functie de modalitatea ?n care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza cu plus baza impozabila 5.000.000 plus TVA de 1.000.000 lei. Diferenta fata de taxa care ar fi trebuit colectata initial se ?nscrie de societatea X ?n decontul de TVA ?n care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 - 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei. Taxa care ar fi trebuit colectata de 833.333 lei se va plati pe baza Declaratiei privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, ?n timp ce diferenta de 166.667 lei se ?nscrie ?n decont.

In situatia de la lit. B, societatea X va emite o factura cu semnul minus, ?n functie de modalitatea ?n care a facturat initial (cu sau fara TVA), si factureaza baza impozabila 5.000.000 lei cu TVA de 1.000.000 lei.

2. Societatea X are obligatia de a emite factura cu semnul minus, ?n functie de modalitatea ?n care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei. Aceasta factura nu se ?nscrie ?n decontul de TVA, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, de catre furnizorul X, ci ?n declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.

Exemplul nr. 4: persoana impozabila nu a colectat TVA pentru operatiunile taxabile si nici nu a emis facturi

1. Societatea X are codul de TVA anulat ?ncepand cu data de 1 septembrie 2016. In luna octombrie livreaza catre societatea Y 100 de utilaje a caror valoarea ?nscrisa ?n contract era de 50.000 lei/bucata, exclusiv TVA. Societatea X nu emite factura si nu depune declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal.

Dupa re?nregistrarea ?n scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:

a) daca clientul nu este de acord sa plateasca TVA, societatea X factureaza baza impozabila 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei, factura care nu se ?nscrie ?n decontul de TVA, ci ?n declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y;

b) daca clientul este de acord sa plateasca ?n plus pe langa pretul fara TVA din contract si taxa aferenta, societatea X factureaza baza impozabila 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei, total factura 6.000.000 lei, factura care nu se ?nscrie ?n decontul de TVA, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y. Diferenta de 166.667 lei fata de taxa care ar fi trebuit colectata, respectiv 833.333 lei, pornind de la premisa ca anterior re?nregistrarii societatii X beneficiarul nu ar fi fost de acord sa ?i achite acestuia decat valoarea bunurilor exclusiv TVA (5.000.000 lei), se va ?nscrie ?n decontul de TVA ?n care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 - 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei. Diferenta de taxa de 833.333 lei se va plati pe baza declaratiei privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal.

2. In cazul ?n care ?ntre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul nu prevede daca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000 lei, societatea X ar fi trebuit sa colecteze TVA de 833.333 lei. Dupa ?nregistrarea ?n scopuri de TVA, societatea X are obligatia de a emite factura cu baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei, factura care nu se ?nscrie ?n decontul de TVA, ?n sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, de catre furnizorul X, ci ?n declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.

#B

SECTIUNEA a 3-a

Prevederi privind respectarea regulilor de ajutor de stat

6. Facilitatile fiscale de natura ajutorului de stat, asa cum acesta este definit la art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile nationale ?n domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 20/2015, cu modificarile ulterioare, se acorda cu respectarea prevederilor nationale si comunitare ?n domeniul ajutorului de stat.

TITLUL II

Impozitul pe profit

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

SECTIUNEA 1

Contribuabili

1. (1) In aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, din categoria persoanelor juridice romane fac parte companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, cooperativele agricole, societatile cooperative, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane, cu exceptiile prevazute la art. 13 alin. (2) din Codul fiscal. In cazul persoanelor juridice romane care detin participatii ?n capitalul altor societati si care ?ntocmesc situatii financiare consolidate, calculul si plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.

(2) In aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, ?nfiintate si organizate ?n conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci cand ?si desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent ?n Romania, asa cum este definit acesta ?n Codul fiscal, de la ?nceputul activitatii sediului permanent.

(3) In sensul art. 13 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal, fundatia constituita ca urmare a unui legat, ?n conditiile legii, este subiectul de drept ?nfiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat ?n mod permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, ?n interesul unor colectivitati.

SECTIUNEA a 2-a

Reguli speciale de impozitare

2. Veniturile obtinute de catre contribuabilii prevazuti la art. 15 alin. (1) lit. a), b), c) si d) din Codul fiscal, care sunt utilizate ?n alte scopuri decat cele expres mentionate la literele respective, sunt venituri impozabile la calculul rezultatului fiscal. In vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile respective se scad cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, proportional cu ponderea veniturilor impozabile ?n totalul veniturilor ?nregistrate de contribuabil.

3. (1) Organizatiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele mentionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, si care depasesc limita prevazuta la alin. (3) platesc impozit pe profit pentru profitul impozabil corespunzator acestora. Determinarea rezultatului fiscal se face ?n conformitate cu prevederile titlului II din Codul fiscal. In acest sens se vor avea ?n vedere si urmatoarele:

a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;

b) determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi:

(i) calculul sumei ?n lei reprezentand echivalentul a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/RON comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv;

(ii) calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevazute la lit. a);

(iii) stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare;

c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) si b);

d) determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c), precum si a celorlalte venituri neimpozabile prevazute de titlul II din Codul fiscal;

e) determinarea valorii deductibile a cheltuielilor corespunzatoare veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se ?n vedere urmatoarele:

(i) stabilirea cheltuielilor corespunzatoare veniturilor impozabile de la lit. d) prin scaderea din totalul cheltuielilor a celor aferente activitatii nonprofit si a unei parti din cheltuielile comune, determinata prin utilizarea unei metode rationale de alocare, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;

(ii) ajustarea cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. i), luandu-se ?n considerare prevederile art. 25 din Codul fiscal;

f) stabilirea rezultatului fiscal ca diferenta ?ntre veniturile impozabile de la lit. d) si cheltuielile deductibile stabilite la lit. e); la stabilirea rezultatului fiscal se iau ?n calcul si elementele similare veniturilor si cheltuielilor, deducerile fiscale, precum si pierderile fiscale care se recupereaza ?n conformitate cu prevederile art. 31 din Codul fiscal;

g) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 sau la art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra rezultatului fiscal pozitiv stabilit potrivit lit. f).

(2) Veniturile realizate de organizatiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea rezultatului fiscal.

SECTIUNEA a 3-a

Regimul special pentru contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor

4. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, ?ncadrati potrivit dispozitiilor legale ?n vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru stabilirea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare activitatilor vizate. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau ?n calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din activitatile vizate ?n veniturile totale realizate de contribuabil. In cazul ?n care impozitul pe profit datorat este mai mic decat 5% din veniturile ?nregistrate ?n conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, aferente activitatilor vizate, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acest impozit se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal.

CAPITOLUL II

Calculul rezultatului fiscal

SECTIUNEA 1

Reguli generale

5. (1) In aplicarea art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, pentru calculul rezultatului fiscal, veniturile si cheltuielile sunt cele ?nregistrate ?n contabilitate potrivit reglementarilor contabile date ?n baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte sume care, din punct de vedere fiscal, sunt elemente similare veniturilor si cheltuielilor.

2. Exemple de elemente similare veniturilor:

a) diferentele favorabile de curs valutar, rezultate ?n urma evaluarii creantelor si datoriilor ?n valuta, ?nregistrate ?n evidenta contabila ?n rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;

b) rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe si a imobilizarilor necorporale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (6) si (7) din Codul fiscal;

c) rezerva legala si rezervele reprezentand facilitati fiscale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (8) si (9) din Codul fiscal;

d) sumele ?nregistrate ?n soldul creditor al contului „Rezultatul reportat din provizioane specifice”, potrivit art. 46 din Codul fiscal, reprezentand rezervele devenite impozabile ?n conformitate cu art. 26 alin. (5) din Codul fiscal;

e) sumele ?nregistrate ?n rezultatul reportat care se impoziteaza potrivit art. 21 din Codul fiscal;

f) sumele reprezentand reducerea sau anularea filtrelor prudentiale care au fost deductibile la determinarea profitului impozabil, ?n conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal;

g) castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.

3. Exemple de elemente similare cheltuielilor:

a) sumele ?nregistrate ?n rezultatul reportat care se deduc la calculul rezultatului fiscal ?n conformitate cu prevederile art. 21 din Codul fiscal;

b) diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate ?n urma evaluarii creantelor si datoriilor ?n valuta, ?nregistrate ?n evidenta contabila ?n rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;

c) valoarea neamortizata a cheltuielilor de dezvoltare care a fost ?nregistrata ?n rezultatul reportat. In acest caz, aceasta valoare este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea;

d) pierderea ?nregistrata la data vanzarii titlurilor de participare proprii reprezentand diferenta dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare. Pierderile din anularea titlurilor de participare proprii, reprezentand diferenta dintre valoarea de rascumparare a titlurilor de participare proprii anulate si valoarea lor nominala, nu reprezinta elemente similare cheltuielilor;

e) pentru sumele transferate din contul 233 „Imobilizari necorporale ?n curs de executie” ?n creditul contului 1176 „Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene”, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, se au ?n vedere urmatoarele:

(i) sumele de natura cheltuielilor specifice localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale reprezinta elemente similare cheltuielilor potrivit prevederilor art. 28 alin. (15) din Codul fiscal;

(ii) sumele de natura cheltuielilor, altele decat cele prevazute la pct. i), sunt elemente similare cheltuielilor numai daca acestea sunt deductibile ?n conformitate cu prevederile art. 25 si 28 din Codul fiscal.

(4) La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.

(5) La calculul rezultatului fiscal al contribuabililor care platesc trimestrial impozit pe profit, limitele cheltuielilor deductibile se aplica trimestrial, astfel ?ncat, la finele anului acestea sa se ?ncadreze ?n prevederile titlului II din Codul fiscal. Pentru contribuabilii care platesc impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevazute de titlul II din Codul fiscal se aplica anual. In cazul contribuabililor care intra sub incidenta art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, pentru determinarea rezultatului fiscal al anului fiscal modificat care cuprinde atat perioade din anul 2015, cat si din anul 2016, se au ?n vedere urmatoarele:

a) pentru veniturile, cheltuielile sau orice alte elemente, ?nregistrate pana la data de 31 decembrie 2015, se aplica regimul fiscal prevazut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau ?n considerare veniturile, cheltuielile si elementele ?nregistrate pana la data de 31 decembrie 2015;

b) pentru veniturile, cheltuielile sau orice alte elemente, ?nregistrate ?ncepand cu 1 ianuarie 2016, al caror regim fiscal, limita de deducere si/sau metodologie de calcul au fost modificate, se aplica prevederile ?n vigoare ?ncepand cu data de 1 ianuarie 2016 luand ?n considerare regimul fiscal, limita de deducere si/sau metodologia de calcul, astfel cum au fost reglementate ?ncepand cu aceasta data; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau ?n considerare veniturile, cheltuielile si elementele ?nregistrate ?ncepand cu data de 1 ianuarie 2016.

(6) Pentru calculul rezultatului fiscal, dobanzile penalizatoare/penalitatile/daunele-interese contractuale anulate prin conventii ?ncheiate ?ntre partile contractante sunt cheltuieli deductibile/venituri impozabile, ?n anul fiscal ?n care se ?nregistreaza ?n evidenta contabila anularea acestora, ?n conditiile ?n care dobanzile penalizatoare/penalitatile/daunele-interese, stabilite ?n cadrul contractelor initiale ?ncheiate ?n derularea activitatii economice, pe masura ?nregistrarii lor, au reprezentat venituri impozabile/cheltuieli deductibile.

6. Intra sub incidenta prevederilor art. 19 alin. (5) din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de servicii internationale si care aplica regulile de evidenta si decontare a veniturilor si cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conventiilor la care Romania este parte, de exemplu: conventia ?n domeniul serviciilor postale, comunicatiilor electronice, transporturilor internationale etc.

7. In aplicarea prevederilor art. 19 alin. (1) si (6) din Codul fiscal, pe baza deciziei de ajustare/estimare a veniturilor sau cheltuielilor uneia din persoanele afiliate, emise de organul fiscal competent, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, ajustarile/estimarile de preturi de transfer astfel stabilite se iau ?n calcul, de catre persoana juridica romana afiliata, la determinarea rezultatului fiscal al perioadei ?n care s-a derulat tranzactia, dupa cum urmeaza:

a) venitul/cheltuiala stabilite la nivelul unuia dintre contribuabili reprezinta cheltuiala/venit la nivelul celuilalt contribuabil;

b) venitul stabilit suplimentar din ajustare/estimare este luat ?n calcul prin intermediul unui element similar venitului, respectiv cheltuiala stabilita suplimentar din ajustare/estimare este luata ?n calcul prin intermediul unui element similar cheltuielii, si prin aplicarea tratamentului fiscal, de impozitare sau de deducere, corespunzator celui aplicat venitului/cheltuielii initial/initiale ?n legatura cu care aceste ajustari/estimari au fost efectuate, venitul/cheltuiala suplimentara reprezentand o diferenta de pret a unei tranzactii anterioare si nu o tranzactie noua.

8. In aplicarea prevederilor art. 19 alin. (7) din Codul fiscal, pentru calculul rezultatului fiscal contribuabilii sunt obligati sa ?ntocmeasca un registru de evidenta fiscala, tinut ?n forma scrisa sau electronica, cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor. In registrul de evidenta fiscala trebuie ?nscrise veniturile si cheltuielile ?nregistrate conform reglementarilor contabile aplicabile, potrivit art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, veniturile neimpozabile potrivit art. 23 din Codul fiscal, deducerile fiscale, elementele similare veniturilor, elementele similare cheltuielilor, cheltuielile nedeductibile, potrivit art. 25 din Codul fiscal, precum si orice informatie cuprinsa ?n declaratia fiscala, obtinuta ?n urma unor prelucrari ale datelor furnizate de ?nregistrarile contabile. Evidentierea veniturilor si a cheltuielilor aferente se efectueaza pe natura economica, prin totalizarea acestora pe trimestru si/sau an fiscal, dupa caz.

SECTIUNEA a 2-a

Reguli fiscale pentru contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara

9. In aplicarea prevederilor art. 21 lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, sumele ?nregistrate ?n creditul contului rezultatul reportat provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor nu reprezinta elemente similare veniturilor la momentul ?nregistrarii, acestea fiind tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii ?n soldul creditor al acestuia, analitic distinct, potrivit art. 21 lit. a) pct. 1 din Codul fiscal.

Exemplu - Retratarea mijloacelor fixe amortizabile ca urmare a trecerii de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost.

Un contribuabil prezinta urmatoarea situatie cu privire la un mijloc fix amortizabil:

• cost de achizitie: 1.000.000 lei;

• rezerva din reevaluare ?nregistrata la 31 decembrie 2003: 300.000 lei;

• rezerva din reevaluare ?nregistrata la 31 decembrie 2004: 500.000 lei;

• amortizarea rezervelor din reevaluare cumulata la momentul retratarii

este de 350.000 lei, din care:

• suma de 150.000 lei a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal

?n vigoare pentru perioadele respective si nu a intrat sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, ?n vigoare pana la data de 31 decembrie 2015, respectiv art. 26 alin. (6) din Codul fiscal;

• suma de 200.000 lei nu a fost dedusa potrivit prevederilor Codului

fiscal;

• actualizarea cu rata inflatiei a mijlocului fix, evidentiata ?n contul

rezultatul reportat, este de 200.000 lei (suma bruta), iar amortizarea cumulata aferenta costului actualizat cu rata inflatiei este de 50.000 lei;

• metoda de amortizare utilizata: amortizare liniara.

Pentru simplificare consideram ca durata de amortizare contabila este egala cu durata normala de utilizare fiscala.

Operatiuni efectuate la momentul retratarii

In situatia ?n care se trece de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost, au loc urmatoarele operatiuni:

Etapa I: Eliminarea efectului reevaluarilor:

1. eliminarea surplusului din reevaluare ?n suma de 800.000 lei;

2. anularea sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii ?n suma de 350.000 lei.

Operatiunea de anulare a rezervei nu are impact fiscal, deoarece, ?n acest caz, impozitarea se efectueaza ca urmare a anularii sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii ?n suma de 350.000 lei. Pentru sumele provenite din anularea amortizarii rezervelor de reevaluare, din punct de vedere fiscal, se va face distinctia dintre amortizarea rezervei din reevaluare care a fost dedusa la calculul profitului impozabil si amortizarea rezervei din reevaluare care nu a fost dedusa la calculul profitului impozabil, astfel:

• suma de 150.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru

care s-a acordat deducere reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 1 din Codul fiscal;

• suma de 200.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru

care nu s-a acordat deducere nu reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 4 din Codul fiscal.

Etapa II: Inregistrarea actualizarii cu rata inflatiei:

1. actualizarea cu rata inflatiei a valorii mijlocului fix cu suma de 200.000 lei;

2. actualizarea cu rata inflatiei a valorii amortizarii mijlocului fix cu suma de 50.000 lei.

Conform art. 21 lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, sumele brute ?nregistrate ?n creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, sunt tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii ?n soldul creditor al acestuia, analitic distinct.

Prin urmare, suma de 200.000 lei este tratata ca rezerva daca aceasta este evidentiata ?n soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct.

Suma de 50.000 lei reprezinta element similar cheltuielilor, potrivit art. 21 lit. a) pct. 4 din Codul fiscal.

In situatia ?n care suma de 50.000 lei diminueaza soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, ?n care sunt ?nregistrate sumele brute din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, concomitent cu deducerea acesteia, se impoziteaza suma de 50.000 lei din suma bruta de 200.000 lei, deoarece o parte din rezerva este utilizata.

10. Contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara si care la momentul retratarii utilizeaza valoarea justa drept cost presupus vor avea ?n vedere si urmatoarele reguli:

a) valoarea fiscala a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor este cea stabilita potrivit prevederilor art. 7 pct. 45 din Codul fiscal;

b) regimul fiscal al rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor este prevazut la art. 26 alin. (5) si (6) din Codul fiscal;

c) transferul sumelor aferente reevaluarii din contul 105 „Rezerve din reevaluare” ?n contul 1178 „Rezultatul reportat provenit din utilizarea, la data trecerii la aplicarea IFRS, a valorii juste drept cost presupus”, respectiv al sumelor din contul 1065 „Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare” ?n contul 1175 „Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare” nu se impoziteaza, cu conditia evidentierii si mentinerii sumelor respective ?n soldul creditor al conturilor 1178, respectiv 1175, analitice distincte. In situatia ?n care sumele respective nu sunt mentinute ?n soldul creditor al conturilor 1178, respectiv 1175, analitice distincte, acestea se impoziteaza astfel:

(i) sumele care au fost anterior deduse si care nu au fost impozitate potrivit art. 22 alin. (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, ?n vigoare pana la data de 31 decembrie 2015, respectiv art. 26 alin. (6) din Codul fiscal, se impoziteaza la momentul utilizarii potrivit art. 26 alin. (5); diminuarea soldului creditor al conturilor de rezultat reportat, analitice distincte, se considera utilizare a rezervei;

(ii) sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a mijloacelor fixe si terenurilor, dupa caz.

Contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara utilizeaza referintele pentru simbolul si denumirea conturilor corespunzator reglementarilor contabile aplicabile.

SECTIUNEA a 3-a

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

#M6

11. (1) In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, pentru profitul investit ?n achizitionarea dreptului de utilizare a programelor informatice scutirea de impozit se aplica pentru cele achizitionate si utilizate ?ncepand cu data de 1 ianuarie 2017.

#B

(2) In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Codul fiscal, profitul contabil brut cumulat de la ?nceputul anului este profitul contabil la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, ?nregistrat pana ?n trimestrul punerii ?n functiune a activelor mentionate la art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, fara a lua ?n considerare sursele proprii sau atrase de finantare ale acestora. Pentru activele mentionate la art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, achizitionate ?n baza contractelor de leasing financiar, scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator, cu conditia respectarii prevederilor art. 22 alin. (8) din Codul fiscal.

3. Determinarea scutirii de impozit pe profit - exemple de calcul:

Exemplul 1 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de catre contribuabilii care aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit

Societatea A achizitioneaza si pune ?n functiune ?n luna octombrie 2016 un echipament tehnologic ?n valoare de 70.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016 este 500.000 lei.

La sfarsitul anului 2016 societatea ?nregistreaza un profit impozabil ?n suma de 600.000 lei.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg urmatoarele etape:

• se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2016:

600.000 x 16% = 96.000 lei, din care impozitul pe profit aferent trimestrului IV este 40.000 lei;

• se calculeaza impozitul pe profit aferent profitului reinvestit: avand

?n vedere faptul ca profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016 ?n suma de 500.000 lei acopera investitia realizata, impozitul pe profit scutit este:

70.000 x 16% = 11.200 lei; impozit pe profit scutit = 11.200 lei;

• repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat

de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale:

a) determinarea sumei aferente rezervei legale, daca contribuabilul are obligatia constituirii acesteia potrivit legii. Presupunem, ?n acest caz, ca societatea A repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului reinvestit fiind 3.500 lei;

b) determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:

70.000 - 3.500 = 66.500 lei.

Valoarea fiscala a echipamentului tehnologic este 70.000 lei care se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru acest echipament tehnologic contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.

Exemplul 2 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de catre contribuabilii care aplica sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit

La sfarsitul anului 2016 o societate ?nregistreaza un profit impozabil ?n suma de 2.500.000 lei. Profitul contabil brut aferent anului 2016 este de 1.900.000 lei. Societatea achizitioneaza si pune ?n functiune ?n luna martie 2016 un echipament tehnologic ?n valoare de 70.000 lei, ?n luna iulie un echipament tehnologic ?n valoare de 110.000 lei si ?n luna octombrie mai multe calculatoare ?n valoare totala de 30.000 lei.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg urmatoarele etape:

• se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2016:

2.500.000 x 16% = 400.000 lei;

• se determina valoarea totala a investitiilor realizate ?n echipamente

tehnologice si calculatoare:

70.000 + 110.000 + 30.000 = 210.000 lei;

• avand ?n vedere faptul ca profitul contabil brut acopera investitiile

realizate, impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este:

210.000 x 16% = 33.600 lei; impozit pe profit scutit = 33.600 lei;

• repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat

de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale. Presupunem, ?n acest caz, ca societatea repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului reinvestit fiind 10.500 lei;

• determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:

210.000 - 10.500 = 199.500 lei.

Valoarea fiscala a activelor respective se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru aceste active contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.

Exemplul 3 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit ?n echipamente tehnologice care se realizeaza pe parcursul mai multor ani consecutivi. Contribuabilul aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit.

In perioada 1 ianuarie 2016 - 31 martie 2016 o societate ?nregistreaza profit impozabil ?n suma de 2.000.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2016 - 31 martie 2016 este de 600.000 lei.

Societatea efectueaza investitii ?ntr-un echipament tehnologic: ?n luna septembrie 2014 ?n valoare de 50.000 lei, ?n luna ianuarie 2015 ?n valoare de 80.000 lei si ?n luna februarie 2016 ?n valoare de 90.000 lei. Pentru echipamentul tehnologic respectiv nu sunt puneri ?n functiune partiale, punerea ?n functiune a ?ntregii investitii realizandu-se ?n luna martie 2016.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit si a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, se parcurg urmatoarele etape:

• se calculeaza impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului

2016:

2.000.000 x 16% = 320.000 lei;

• se determina valoarea totala a investitiilor realizate ?n echipamente

tehnologice:

50.000 + 80.000 + 90.000 = 220.000 lei;

• avand ?n vedere faptul ca profitul contabil brut din trimestrul

punerii ?n functiune al investitiei acopera investitiile anuale realizate, impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este:

220.000 x 16% = 35.200 lei; impozit pe profit scutit = 35.200 lei;

• repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat

de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale. Presupunem, ?n acest caz, ca la sfarsitul anului societatea repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului reinvestit fiind 11.000 lei;

• determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:

220.000 - 11.000 = 209.000 lei.

Valoarea fiscala a activelor respective se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru aceste active contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.

#M6

4. *** Abrogat

#B

(5) In ?ntelesul prevederilor art. 22 alin. (7) din Codul fiscal, activele considerate noi sunt cele care nu au fost utilizate anterior datei achizitiei.

SECTIUNEA a 4-a

Venituri neimpozabile

12. (1) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. b) din Codul fiscal, pentru dividendele primite de la o persoana juridica straina platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situata ?ntr-un stat tert, astfel cum acesta este definit la art. 24 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal, cu care Romania are ?ncheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, persoana juridica romana care primeste dividendele trebuie sa detina:

a) certificatul de atestare a rezidentei fiscale a persoanei juridice straine, emis de autoritatea competenta din statul tert al carui rezident fiscal este;

b) declaratia pe propria raspundere a persoanei juridice straine din care sa rezulte ca aceasta este platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit ?n statul tert respectiv;

c) documente prin care sa faca dovada ?ndeplinirii conditiei de detinere, pe o perioada ne?ntrerupta de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.

(2) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. c) din Codul fiscal, titlurile de participare sunt cele definite potrivit art. 7 pct. 40 din Codul fiscal. In cazul majorarii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare, se au ?n vedere urmatoarele:

a) valoarea fiscala a titlurilor de participare noi este valoarea de ?nregistrare, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;

b) sumele reprezentand majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente se adauga la valoarea de achizitie sau de aport a acestora.

3. Exemple privind aplicarea art. 23 lit. c) din Codul fiscal:

#M6

Exemplul 1:

In anul 2016, societatea A a achizitionat de pe piata reglementata un numar de 5.000 de actiuni ale societatii B la un pret unitar de 100 lei/actiune.

Societatea B comunica societatii A faptul ca, ?n conformitate cu hotararea adunarii generale a actionarilor, se majoreaza capitalul social al societatii B prin ?ncorporarea profitului. Majorarea se efectueaza prin emiterea de titluri de participare noi, societatea A primind 4.000 de actiuni la valoarea nominala de 100 de lei. Societatea A detine 5% din titlurile de participare ale societatii B.

Veniturile ?nregistrate de societatea A ca urmare a majorarii capitalului social la societatea B, ?n suma de 400.000 lei, reprezinta, potrivit art. 23 lit. c) din Codul fiscal, venituri neimpozabile, acestea urmand sa fie impozitate la momentul vanzarii titlurilor de participare respective.

Ulterior, societatea A vinde titlurile de participare detinute la societatea B la o valoare de 350 lei/actiune, realizand venituri din vanzarea titlurilor de participare ?n suma de 3.150.000 lei (9.000 actiuni x 350 lei/actiune).

Pentru determinarea profitului impozabil obtinut din vanzarea titlurilor de participare se au ?n vedere urmatoarele:

• valoarea fiscala a titlurilor de participare achizitionate de pe piata

reglementata este valoarea de achizitie, respectiv 500.000 lei (5.000 actiuni x 100 lei/actiune);

• valoarea fiscala a titlurilor de participare primite ca urmare a

majorarii capitalului social la societatea B este valoarea de aport, respectiv 400.000 lei (4.000 actiuni x 100 lei/actiune).

Prin urmare, la momentul vanzarii titlurilor de participare, ?ntrucat nu sunt ?ndeplinite conditiile de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal, profitul impozabil, ?nregistrat din operatiunea de vanzare de titluri de participare, este:

Profit impozabil = 3.150.000 - 900.000 + 400.000 = 2.650.000 lei

#B

Exemplul 2:

Societatea A a achizitionat de pe piata reglementata un numar de 4.000 de actiuni ale societatii B la un pret unitar de 150 lei/actiune.

Societatea B comunica societatii A faptul ca, ?n conformitate cu hotararea adunarii generale a actionarilor, se majoreaza capitalul social al societatii B prin ?ncorporarea rezervelor ?n suma de 500.000 lei. Majorarea se efectueaza prin emiterea de titluri de participare noi, societatea A primind 5.000 de actiuni la valoarea nominala de 100 lei. Societatea A detine 5% din titlurile de participare ale societatii B.

Sumele reprezentand valoarea titlurilor de participare noi, ?nregistrate de societatea A ?n rezerve, potrivit reglementarilor contabile, ca urmare a majorarii capitalului social la societatea B nu reprezinta elemente similare veniturilor potrivit art. 23 lit. c) din Codul fiscal, acestea urmand sa fie impozitate la momentul vanzarii titlurilor de participare respective.

Ulterior, societatea A vinde titlurile detinute la societatea B la o valoare de 250 lei/actiune, realizand venituri din vanzarea titlurilor de participare ?n suma de 2.250.000 lei.

Avand ?n vedere faptul ca nu sunt ?ndeplinite conditiile de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal, sumele reprezentand valoarea titlurilor de participare noi primite de societatea A se impoziteaza la momentul vanzarii titlurilor de participare.

Profit impozabil = 2.250.000 - 1.100.000 + 500.000 = 1.650.000 lei

Veniturile reprezentand anularea rezervei potrivit reglementarilor contabile, sunt venituri neimpozabile potrivit art. 23 lit. d) din Codul fiscal.

(4) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. h) din Codul fiscal, contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru delimitarea veniturilor si a cheltuielilor aferente acestora. In situatia ?n care evidenta contabila nu asigura informatia necesara delimitarii cheltuielilor comune, la determinarea profitului aferent acestor activitati, cheltuielile comune se iau ?n calcul proportional cu ponderea veniturilor obtinute din aceste activitati ?n veniturile totale realizate de contribuabil.

(5) Veniturile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana sau la o persoana juridica straina situata ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, ?n aplicarea prevederilor art. 23 lit. i) din Codul fiscal, sunt cele ?nregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile.

(6) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. o) din Codul fiscal, se vor avea ?n vedere urmatoarele:

a) sumele ?n bani sau ?n natura primite de catre actionarii/asociatii initiali, ca urmare a reducerii capitalului social la persoana juridica la care se detin actiunile/partile sociale, sunt venituri neimpozabile daca reprezinta capital aportat de actionari/asociati din patrimoniul personal;

b) ?n cazul restituirilor ?n bani sau ?n natura, efectuate cu ocazia reducerii capitalului social catre actionarii/asociatii care au achizitionat ulterior actiunile/partile sociale, sunt venituri neimpozabile sumele primite pana la nivelul costului de achizitie a actiunilor/partilor sociale respective.

SECTIUNEA a 5-a

Cheltuieli

13. (1) In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate ?n scopul desfasurarii activitatii economice, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

a) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate ?n scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ ?n categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda ?n cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru ?ncercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

b) cheltuielile de transport si de cazare ?n tara si ?n strainatate si pentru alte persoane fizice ?n conditiile ?n care cheltuielile respective sunt efectuate ?n legatura cu lucrari executate sau servicii prestate de acestea ?n scopul desfasurarii activitatii economice a contribuabilului;

c) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

d) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu ?ndeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;

e) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, ?ntretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;

6. cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

g) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt ?nregistrate ca retururi ?n perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si ?n limita cotelor prevazute ?n contractele de distributie;

h) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii prevederilor titlului VII „Taxa pe valoarea adaugata” din Codul fiscal, ?n situatia ?n care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate ?n scopul desfasurarii activitatii economice, de exemplu: aplicare pro rata, efectuare de ajustari, taxa pe valoarea adaugata platita ?ntr-un stat membru al UE;

i) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor ?nstrainate, potrivit legii;

j) cheltuielile reprezentand dobanzi penalizatoare, penalitati si daune-interese, stabilite ?n cadrul contractelor ?ncheiate, ?n derularea activitatii economice, cu persoane rezidente/nerezidente, pe masura ?nregistrarii lor;

k) cheltuielile privind serviciile care vizeaza eficientizarea, optimizarea, restructurarea operationala si/sau financiara a activitatii contribuabilului;

l) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare si a obligatiunilor, ?nregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, daca la data evaluarii/reevaluarii nu sunt ?ndeplinite conditiile prevazute la art. 23 lit. i) din Codul fiscal;

m) cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, ?nregistrate potrivit reglementarilor contabile.

(2) In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal si cheltuielile reglementate prin acte normative ?n vigoare. De exemplu:

a) cheltuielile efectuate pentru securitate si sanatate ?n munca, potrivit legii;

b) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale efectuate potrivit legislatiei specifice;

c) cheltuielile ?nregistrate ca urmare a restituirii subventiilor primite, potrivit legii, de la Guvern, agentii guvernamentale si alte institutii nationale si internationale.

14. In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (2) din Codul fiscal, cheltuielile cu salariile si cele asimilate salariilor, astfel cum sunt definite potrivit titlului IV „Impozitul pe venit” din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora la nivelul persoanei fizice.

15. (1) Cheltuielile efectuate ?n baza contractului colectiv de munca, ce intra sub incidenta prevederilor art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, sunt cheltuielile de natura sociala stabilite ?n cadrul contractelor colective de munca la nivel national, de ramura, grup de unitati si unitati, altele decat cele mentionate ?n mod expres ?n cadrul art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal.

(2) In aplicarea art. 25 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal, ?n cazul locuintei de serviciu date ?n folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, ?ntretinerea si repararea acesteia sunt deductibile ?n limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.

(3) In cazul ?n care sediul unui contribuabil se afla ?n locuinta proprietate a unei persoane fizice, ?n aplicarea art. 25 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile de functionare, ?ntretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile ?n limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata ?n contractul ?ncheiat ?ntre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, ?ntretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele ?ncheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.

16. (1) In sensul prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii si expresiile utilizate, conditiile ?n care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitarii fiscale, sunt cele prevazute la pct. 68 din normele metodologice date ?n aplicarea art. 298 al titlului VII „Taxa pe valoarea adaugata” din Codul fiscal.

(2) Justificarea utilizarii vehiculelor, ?n sensul acordarii deductibilitatii integrale la calculul rezultatului fiscal, se efectueaza pe baza documentelor financiar-contabile si prin ?ntocmirea foii de parcurs care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.

(3) In cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitarii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nedeductibila din taxa pe valoarea adaugata, dobanzile, comisioanele, diferentele de curs valutar ?nregistrate ca urmare a derularii altor contracte decat cele de leasing. In cazul cheltuielilor reprezentand diferente de curs valutar ?nregistrate ca urmare a derularii unui contract de leasing, limita de 50% se aplica asupra diferentei nefavorabile dintre veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare aferente datoriilor cu decontare ?n functie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.

Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal se efectueaza dupa aplicarea limitarii aferente taxei pe valoarea adaugata, respectiv aceasta se aplica si asupra taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.

Exemplul 1. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu ?ntretinerea si reparatiile aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv ?n scopul activitatii economice

• cheltuielile cu ?ntretinerea si reparatiile - 2.000 lei

• partea de TVA nedeductibila - 200 lei

• baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu

?ntretinerea si reparatiile - 2.200 lei (2.000 + 200)

• valoarea nedeductibila a cheltuielilor cu ?ntretinerea si reparatiile

• 2.200 x 50% = 1.100 lei.

Exemplul 2. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilul aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv ?n scopul activitatii economice

• cheltuieli privind combustibilul - 1.000 lei

• partea de TVA nedeductibila - 100 lei

• baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind

combustibilul - 1.100 lei (1.000 + 100)

• valoarea nedeductibila a cheltuielilor privind combustibilul - 1.100 x

50% = 550 lei.

17. (1) Prin autoritati romane/straine, ?n sensul art. 25 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, se ?ntelege totalitatea institutiilor, organismelor si autoritatilor din Romania si din strainatate care urmaresc si ?ncaseaza amenzi, dobanzi/majorari si penalitati de ?ntarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.

(2) In sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal, ?n masura ?n care acestea se gasesc situate ?n zone declarate afectate, potrivit prevederilor legale pentru fiecare domeniu. Cauzele de forta majora pot fi: epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si ?n caz de razboi.

(3) In sensul art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, conditia referitoare la distrugerea stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile se considera ?ndeplinita atat ?n situatia ?n care distrugerea se efectueaza prin mijloace proprii, cat si ?n cazul ?n care stocurile sau mijloacele fixe amortizabile sunt predate catre unitati specializate.

(4) In sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, sunt considerate cheltuieli facute ?n favoarea actionarilor sau asociatilor, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

a) bunurile, marfurile si serviciile acordate actionarilor sau asociatilor, precum si lucrarile executate ?n favoarea acestora;

b) cheltuielile cu chiria si ?ntretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora.

#M6

(4^1) Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal:

La sfarsitul anului 2017, societatea A prezinta urmatoarea situatie financiara:

• venituri din vanzarea marfurilor = 3.000.000

• venituri din prestari servicii = 2.000.000

• venituri din dividende primite

de la o persoana juridica romana = 1.000.000

• venituri din anularea provizioanelor

pentru care nu s-a acordat deducere = 300.000

---

Total venituri 6.300.000

• cheltuieli privind marfurile = 1.500.000

• cheltuieli cu salariile personalului

de conducere = 500.000

---

Total cheltuieli = 2.000.000

Societatea A nu are organizata o evidenta contabila distincta care sa asigure informatia necesara identificarii cheltuielilor pentru administrarea titlurilor de participare detinute la o alta persoana juridica romana. Prin urmare, potrivit prevederilor art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, societatea A trebuie sa aloce o parte din cheltuielile de conducere ca fiind aferente veniturilor din dividende, prin utilizarea unei metode rationale de alocare a acestora sau proportional cu ponderea veniturilor neimpozabile respective ?n totalul veniturilor ?nregistrate de contribuabil. Pentru veniturile din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere nu se aloca cheltuieli de conducere.

Pentru determinarea partii din cheltuielile de conducere ca fiind aferente veniturilor din dividende, ?n acest exemplu, se foloseste regula de alocare „ponderea veniturilor neimpozabile ?n totalul veniturilor ?nregistrate de contribuabil”.

Astfel, pentru determinarea partii din cheltuielile cu salariile personalului de conducere ca fiind aferente veniturilor din dividende se parcurg urmatoarele etape:

• determinarea ponderii veniturilor din dividende primite de la o

persoana juridica romana ?n total venituri:

1.000.000 : 6.300.000 = 15,87%

• determinarea partii din cheltuielile cu salariile personalului de

conducere ca fiind aferente veniturilor din dividende:

500.000 * 15,87% = 79.350 lei

Prin urmare, din totalul cheltuielilor cu salariile personalului de conducere de 500.000 lei, 79.350 lei reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

#B

(5) Dificultatile financiare majore care afecteaza ?ntregul patrimoniu al debitorului, ?n sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. h) pct. 5 din Codul fiscal, sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si ?n caz de razboi.

18. (1) In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, ?n cazul ?n care reglementarile contabile aplicabile nu definesc „cifra de afaceri”, aceasta se determina astfel:

a) pentru contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, cu exceptia institutiilor de credit - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit - persoane juridice straine, „cifra de afaceri” cuprinde veniturile din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii din care se scad sumele reprezentand reduceri comerciale acordate si se adauga subventiile de exploatare aferente cifrei de afaceri;

b) pentru institutiile de credit - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit - persoane juridice straine, „cifra de afaceri” cuprinde:

1. venituri din dobanzi;

2. venituri din dividende;

3. venituri din taxe si comisioane;

(iv) castiguri/pierderi realizate aferente activelor si datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere - net;

(v) castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare detinute ?n vederea tranzactionarii - net;

(vi) castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere - net;

7. castiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire - net;

8. diferente de curs de schimb - castig/pierdere - net;

(ix) castiguri/pierderi din derecunoasterea activelor, altele decat cele detinute ?n vederea vanzarii - net;

24. alte venituri din exploatare;

c) pentru institutiile prevazute la art. 2 lit. a) - d) din Ordinul Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2015 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, „cifra de afaceri” cuprinde:

1. venituri din dobanzi si venituri asimilate;

(ii) venituri privind titlurile: venituri din actiuni si din alte titluri cu venit variabil, venituri din participatii, venituri din parti ?n cadrul societatilor legate;

3. venituri din comisioane;

4. profit sau pierdere neta din operatiuni financiare;

5. alte venituri din exploatare.

(2) Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand sponsorizarea.

Un contribuabil platitor de impozit pe profit ?ncheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, ?n calitate de sponsor, care are ca obiect plata unei sume de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se ?ncheie ?n data de 2 noiembrie 2016, ?n aceeasi luna efectuandu-se si plata sumei de 15.000 lei.

La calculul profitului impozabil pentru anul 2016, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:

Venituri din vanzarea marfurilor = 1.000.000 lei

Venituri din prestari de servicii = 2.000 lei

---

Total cifra de afaceri = 1.002.000 lei

Cheltuieli privind marfurile = 750.000 lei

Cheltuieli cu personalul = 20.000 lei

Alte cheltuieli de exploatare = 90.000 lei

din care: 15.000 lei sponsorizare

---

Total cheltuieli 860.000 lei

Calculul profitului impozabil pentru anul 2016:

Profitul impozabil = 1.002.000 - 860.000 + 15.000 = 157.000 lei.

Impozitul pe profit ?nainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:

157.000 x 16% = 25.120 lei.

Avandu-se ?n vedere conditiile de deducere prevazute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:

• 0,5% din cifra de afaceri reprezinta 5.010 lei;

• 20% din impozitul pe profit ?nainte de deducerea cheltuielilor de

sponsorizare reprezinta 5.024 lei.

Suma de scazut din impozitul pe profit este 5.010 lei.

Pentru anul 2016 impozitul pe profit datorat este de:

25.120 - 5.010 = 20.110 lei.

Suma care nu s-a scazut din impozitul pe profit, respectiv suma de 9.990 lei, se reporteaza ?n urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestei sume se va efectua, ?n aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.

SECTIUNEA a 6-a

Provizioane/Ajustari pentru depreciere si rezerve

19. (1) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, rezerva se calculeaza cumulat de la ?nceputul anului si este deductibila la calculul rezultatului fiscal trimestrial sau anual, dupa caz. Rezervele astfel constituite se majoreaza sau se diminueaza ?n functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si ?n functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului. In situatia ?n care, ca urmare a efectuarii unor operatiuni de reorganizare, prevazute de lege, rezerva legala a persoanei juridice beneficiare depaseste a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, dupa caz, diminuarea rezervei legale la nivelul prevazut de lege nu este obligatorie.

In cazul ?n care rezerva legala este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, inclusiv pentru majorarea capitalului social, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari, ?n aceeasi limita, este deductibila la calculul rezultatului fiscal.

(2) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se au ?n vedere urmatoarele:

a) pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele ?ncheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, ?n limita cotelor prevazute ?n contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari;

b) ?nregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie ?nscrise ?n contract;

c) aceleasi prevederi se aplica si ?n cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate ?n conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, ?n cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct ?n contractele ?ncheiate sau ?n tariful lucrarilor executate/facturile emise.

(3) In aplicarea art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, se au ?n vedere urmatoarele:

a) creantele, altele decat creantele asupra clientilor reprezentand sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, sunt cele ?nregistrate dupa data de 1 ianuarie 2016;

b) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt deductibile, ?n limita prevazuta de lege, la nivelul valorii creantelor ne?ncasate, inclusiv taxa pe valoarea adaugata;

c) ?n cazul creantelor ?n valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora;

d) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt luate ?n considerare la determinarea rezultatului fiscal ?ncepand cu trimestrul ?n care sunt ?ndeplinite conditiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal si nu poate depasi valoarea acestora, ?nregistrata ?n contabilitate ?n anul fiscal curent sau ?n anii anteriori.

(4) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, sumele reprezentand reducerea sau anularea filtrelor prudentiale ?nregistrate potrivit reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei, care au fost deduse la calculul rezultatului fiscal se impoziteaza ?n ordinea inversa ?nregistrarii acestora.

(5) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, ?n cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 237/2015 privind autorizarea si supravegherea activitatii de asigurare si reasigurare. Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-parti corespunzatoare sumelor aferente riscurilor neexpirate ?n anul ?n care s-au ?ncasat primele.

(6) In aplicarea art. 26 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, creantele, altele decat creantele asupra clientilor reprezentand sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, sunt cele ?nregistrate dupa data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, pentru deducerea ajustarilor pentru deprecierea creantelor se au ?n vedere si regulile prevazute la alin. (3).

(7) Pentru aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, companiile aeriene din Romania deduc, la calculul rezultatului fiscal, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de ?ntretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de ?ntretinere ale aeronavelor aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronava, numarului de ore de zbor aprobat si al tarifului practicat de prestator, prevazut ?n contractul ?ncheiat cu acesta.

(8) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. n) pct. 1 din Codul fiscal, starea de calamitate naturala sau alte cauze de forta majora sunt cele reglementate la pct. 17 alin. (2), reprezentand evenimente produse dupa data de 1 ianuarie 2016.

20. In sensul art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, domeniul exploatarii zacamintelor naturale este reprezentat de exploatarea de resurse minerale si petroliere, potrivit legii.

21. In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, ?n cazul operatiunilor de reorganizare, contribuabilul cedent si contribuabilul beneficiar efectueaza si urmatoarele operatiuni:

a) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un ?nscris care trebuie sa cuprinda informatii fiscale referitoare la rezervele/provizioanele transferate, care au fost deduse si neimpozitate;

b) contribuabilul beneficiar ?nregistreaza ?n registrul de evidenta fiscala, distinct, rezervele/provizioanele preluate ?n baza ?nscrisului transmis de contribuabilul cedent.

22. In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (6) din Codul fiscal, ?n cazul mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, transferate ?n cadrul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii, prin utilizarea metodei valorii globale, rezervele aferente reevaluarilor efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 cuprinse ?n valoarea cheltuielilor cu activele cedate se impoziteaza la persoana juridica cedenta, ?n situatia ?n care nu se aplica prevederile art. 33, respectiv art. 34 din Codul fiscal.

23. Intra sub incidenta art. 26 alin. (9) din Codul fiscal urmatoarele sume ?nregistrate ?n conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, ?n conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:

a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului ?n devize, ?n conformitate cu actele normative ?n vigoare, care au fost neimpozabile;

b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului reinvestit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute ?n legi speciale.

SECTIUNEA a 7-a

Cheltuieli cu dobanzile si diferentele de curs valutar

24. (1) In aplicarea prevederilor art. 27 din Codul fiscal se au ?n vedere urmatoarele:

#M6

a) creditele si ?mprumuturile, cu exceptia celor prevazute la art. 27 alin. (6) din Codul fiscal, se includ ?n capitalul ?mprumutat, indiferent de data la care acestea au fost contractate;

#B

b) capitalul propriu cuprinde: capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. Rezultatul exercitiului financiar luat ?n calcul la determinarea capitalului propriu, pentru sfarsitul perioadei, este cel ?nregistrat de contribuabil ?nainte de calculul impozitului pe profit. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii ?n Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale;

c) cheltuielile cu dobanzile ?nsumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente creditelor si ?mprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate ?n considerare la calculul gradului de ?ndatorare, sunt deductibile la determinarea rezultatului fiscal ?n conditiile prevazute la art. 27 alin. (1) din Codul fiscal;

d) ?n vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se au ?n vedere si urmatoarele:

(i) pentru ?mprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 27 alin. (6) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 27 alin. (7) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excede nivelul de deductibilitate prevazut la art. 27 alin. (7) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata ?n calcul ?n perioadele fiscale urmatoare;

(ii) modul de calcul al dobanzii, conform art. 27 alin. (7) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente ?mprumuturilor;

e) gradul de ?ndatorare se calculeaza ca raport ?ntre media capitalului ?mprumutat si media capitalului propriu, prin utilizarea valorilor existente la ?nceputul anului si la sfarsitul perioadei, dupa cum urmeaza:

Capital ?mprumutat (?nceputul anului fiscal) +

Capital ?mprumutat (sfarsitul perioadei)

Gradul de ?ndatorare = ———————————————–

Capital propriu (?nceputul anului fiscal) +

Capital propriu (sfarsitul perioadei)

(i) ?n cazul ?n care gradul de ?ndatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 27 alin. (7) din Codul fiscal;

#M6

(ii) daca gradul de ?ndatorare astfel determinat este mai mare decat 3 sau capitalul propriu are o valoare negativa, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila ?n perioada de calcul al impozitului pe profit. Acestea se reporteaza ?n perioada urmatoare, ?n conditiile prevazute la art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora, perioada de reportare fiind nelimitata ?n timp.

#B

(2) In sensul prevederilor art. 27 alin. (6) din Codul fiscal, bancile internationale de dezvoltare si organizatiile similare sunt, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

1. Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.);

2. Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);

3. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);

4. Banca Internationala de Cooperare Economica (B.I.C.E.);

5. Banca Internationala de Investitii (B.I.I.);

6. Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.);

7. Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.).

(3) Intra sub incidenta prevederilor art. 27 alin. (6) din Codul fiscal si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente ?mprumuturilor obtinute ?n baza obligatiunilor emise, potrivit legii, de catre societati, cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea ?n domeniu a statelor respective.

SECTIUNEA a 8-a

Amortizarea fiscala

25. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva, ?n aplicarea art. 28 alin. (7) din Codul fiscal. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:

• valoarea de intrare: 350.000 lei;

• durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;

• cota anuala de amortizare: 10%;

• cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;

Amortizarea anuala se va calcula astfel:

_________________________________________________________

An Modul de calcul Amortizarea Valoarea

anuala degresiva ramasa

(lei) (lei)

________________________________________________________

1 350.000 x 20% 70.000 280.000

________________________________________________________

2 280.000 x 20% 56.000 224.000

________________________________________________________

3 224.000 x 20% 44.800 179.200

________________________________________________________

4 179.200 x 20% 35.840 143.360

________________________________________________________

5 143.360 x 20% 28.672 114.688

________________________________________________________

6 114.688/5 ani 22.937,6 91.750,4

________________________________________________________

7 22.937,6 68.812,8

________________________________________________________

8 22.937,6 45.875,2

________________________________________________________

9 22.937,6 22.937,6

________________________________________________________

10 22.937,6 0

________________________________________________________

26. In aplicarea prevederilor art. 28 alin. (12) lit. c) din Codul fiscal, amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de ?nchiriere, concesiune, locatie de gestiune, se calculeaza astfel:

a) pe baza perioadei initiale/duratei ramase din perioada initiala a contractului, indiferent daca acesta se prelungeste ulterior, ?n cazul investitiilor efectuate ?n cadrul perioadei initiale a contractului de ?nchiriere, concesiune, locatie de gestiune;

b) pe baza perioadei prelungite/duratei ramase din perioada prelungita a contractului, ?n cazul investitiilor efectuate ?n cadrul perioadei prelungite a contractului de ?nchiriere, concesiune, locatie de gestiune;

c) pe durata normala de functionare, potrivit optiunii contribuabilului, ?ncepand cu luna urmatoare finalizarii investitiei, ?n cazul investitiilor ce pot fi identificate potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

27. In aplicarea prevederilor art. 28 alin. (14) din Codul fiscal, la momentul scaderii din gestiune a mijloacelor de transport din categoria M1, valoarea ramasa neamortizata este deductibila ?n limita a 1.500 lei ?nmultita cu numarul de luni ramase de amortizat din durata normala de functionare stabilita de contribuabil potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

28. Pentru determinarea valorii fiscale a mijloacelor fixe se au ?n vedere urmatoarele:

a) ?n cazul mijloacelor fixe care au fost reevaluate, ?nregistrandu-se o crestere a valorii acestora, si la care, ulterior, se efectueaza o reevaluare care determina o descrestere a valorii acestora, se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare ?n limita soldului creditor al rezervei, ?n ordinea descrescatoare ?nregistrarii rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor si valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzator. In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa si nu a fost impozitata reprezinta elemente similare veniturilor ?n perioada ?n care se efectueaza operatiunile de reevaluare;

b) ?n valoarea fiscala a mijloacelor fixe, la data intrarii ?n patrimoniu, se include si taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila, potrivit prevederilor titlului VII „Taxa pe valoarea adaugata” din Codul fiscal.

29. (1) In aplicarea prevederilor art. 28 alin. (17) din Codul fiscal, cheltuielile ?nregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate ?n scopul desfasurarii activitatii economice.

(2) Prin casarea unui mijloc fix se ?ntelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea ?n activitatea curenta a contribuabilului.

30. Valoarea imobilizarilor necorporale/corporale ?n curs de executie care nu se mai finalizeaza si se scot din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, ?n baza aprobarii/deciziei de sistare, precum si valoarea ramasa a investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, ?nchiriate sau luate ?n locatie de gestiune, ?n situatia ?n care contractele se reziliaza ?nainte de termen, reprezinta cheltuieli nedeductibile, daca nu au fost valorificate prin vanzare sau casare.

31. In aplicarea art. 28 alin. (21) din Codul fiscal, optiunea se efectueaza la data intrarii imobilizarii corporale ?n patrimoniul contribuabilului si determina efecte din punct de vedere al calculului rezultatului fiscal, ?n functie de abordarea pentru care s-a optat, fie la data punerii ?n functiune prin deducerea ?ntregii valori fiscale de la data intrarii ?n patrimoniu, fie ?ncepand cu luna urmatoare celei ?n care imobilizarea corporala este pusa ?n functiune, prin efectuarea de deduceri de amortizare fiscala, potrivit dispozitiilor art. 28 din Codul fiscal.

SECTIUNEA a 9-a

Contracte de leasing

32. In aplicarea art. 29 din Codul fiscal, ?ncadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se ?n vedere prevederile art. 7 pct. 7 si 8 din Codul fiscal si clauzele contractului de leasing.

SECTIUNEA a 10-a

Pierderi fiscale

33. (1) In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, se au ?n vedere urmatoarele:

a) recuperarea pierderilor fiscale anuale se face ?n ordinea ?nregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale ?n vigoare din anul ?nregistrarii acestora;

b) pierderea fiscala reprezinta suma ?nregistrata ?n declaratia de impunere a anului precedent.

(2) In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (2) din Codul fiscal, se au ?n vedere urmatoarele:

a) pierderile fiscale anuale din anii precedenti anului operatiunilor de fuziune, divizare sau desprindere a unei parti din patrimoniul acestuia, nerecuperate de contribuabilul cedent si transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaza, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc efecte, potrivit legii, pe perioada de recuperare ramasa din perioada initiala de 7 ani, ?n ordinea ?n care au fost ?nregistrate acestea de catre contribuabilul cedent;

b) pierderile fiscale ?nregistrate de contribuabilul cedent ?n perioada din anul fiscal curent, cuprinsa ?ntre data ?nceperii anului fiscal si data la care operatiunea respectiva produce efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaza la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc efecte, potrivit legii. Aceasta pierdere este luata ?n calcul de catre contribuabilul beneficiar, la stabilirea rezultatului fiscal din anul fiscal respectiv, ?naintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti;

c) ?n scopul recuperarii pierderii fiscale transferate sau mentinute, dupa caz, contribuabilul cedent si contribuabilul beneficiar efectueaza si urmatoarele operatiuni:

(i) contribuabilul cedent calculeaza pierderea fiscala pe perioada cuprinsa ?ntre data ?nceperii anului fiscal si data la care operatiunea de desprindere a unei parti din patrimoniu produce efecte, ?n vederea stabilirii partii de pierdere transmise contribuabilului beneficiar, respectiv partii pe care continua sa o recupereze, proportional cu activele transferate/mentinute;

(ii) contribuabilul cedent evidentiaza partea de pierdere fiscala din anul curent, precum si din anii precedenti transferata/mentinuta, ?n registrul de evidenta fiscala;

(iii) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un ?nscris care trebuie sa cuprinda informatii fiscale referitoare la pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, ?nregistrate ?n declaratiile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul ?n care operatiunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal, iar ?n cazul operatiunilor de desprindere a unei parti din patrimoniu, transmite si partea din pierderea fiscala ?nregistrata ?n anul curent, stabilita prin ajustarea pierderii fiscale calculate la pct. i), precum si pierderile fiscale din anii precedenti, proportional cu activele transmise contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare;

d) contribuabilul beneficiar ?nregistreaza, ?n registrul de evidenta fiscala, pierderile fiscale preluate pe baza ?nscrisului transmis de contribuabilul cedent, ?n care evidentiaza distinct si perioada de recuperare pentru fiecare pierdere fiscala transferata.

(3) In cazul operatiunilor mentionate la art. 33 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, prevederile alin. (2) se aplica, ?n mod corespunzator, si pentru recuperarea pierderii fiscale ?nregistrate de societatea cedenta, de catre sediul permanent al societatii beneficiare.

(4) In scopul aplicarii prevederilor art. 31 alin. (2) din Codul fiscal, prin parte de patrimoniu transferata ca ?ntreg ?n cadrul unei operatiuni de desprindere efectuate potrivit legii, se ?ntelege ramura de activitate asa cum aceasta este definita de art. 32 alin. (2) lit. g), respectiv de art. 33 alin. (2) pct. 11 din Codul fiscal. Caracterul independent al unei ramuri de activitate se apreciaza potrivit prevederilor pct. 34. In situatia ?n care partea de patrimoniu desprinsa nu este transferata ca ?ntreg, ?n sensul identificarii unei ramuri de activitate independente, pierderea fiscala ?nregistrata de contribuabilul cedent ?nainte ca operatiunea de desprindere sa produca efecte potrivit legii se recupereaza integral de catre acest contribuabil.

#M6

(5) In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (4) din Codul fiscal, contribuabilii care, ?ncepand cu data de 1 februarie 2017, aplica sistemul de impunere pe veniturile micro?ntreprinderilor au ?n vedere si urmatoarele reguli de recuperare a pierderii fiscale:

a) pierderea fiscala ?nregistrata ?n anii anteriori anului 2017 se recupereaza potrivit prevederilor art. 31 din Codul fiscal, anul 2017 fiind considerat un singur an fiscal ?n sensul celor 7 ani consecutivi;

b) pierderea fiscala din perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2017 inclusiv, ?nregistrata de catre un contribuabilul care, ?n aceasta perioada, a fost platitor de impozit pe profit, se recupereaza, potrivit prevederilor art. 31 din Codul fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plata a impozitului pe profit, iar anul 2018 este primul an de recuperare a pierderii, ?n sensul celor 7 ani consecutivi;

c) ?n cazul ?n care contribuabilul revine, ?n cursul anului 2017, la sistemul de plata a impozitului pe profit potrivit art. 48 alin. (5^2), respectiv art. 52 din Codul fiscal, pierderea fiscala ?nregistrata ?n perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2017 inclusiv este luata ?n calcul la stabilirea rezultatului fiscal aferent perioadei ?n care a redevenit platitor de impozit pe profit, ?naintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti anului 2017, si se recupereaza potrivit art. 31 din Codul fiscal, ?ncepand cu anul 2018, ?n limita celor 7 ani consecutivi. Perioada ?n care contribuabilul redevine platitor de impozit pe profit nu este considerata an fiscal ?n sensul celor 7 ani consecutivi.

#B

SECTIUNEA a 11-a

Regimul fiscal care se aplica fuziunilor, divizarilor totale, divizarilor partiale, transferurilor de active si achizitiilor de titluri de participare ?ntre persoane juridice romane

34. In aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, se au ?n vedere urmatoarele:

a) criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate se verifica la societatea cedenta si vizeaza ?ndeplinirea ?n mod cumulativ a unor conditii referitoare la:

(i) existenta ca structura organizatorica distincta de alte diviziuni organizatorice ale societatii cedente;

(ii) diviziunea sa functioneze ca un ansamblu independent, ?n conditii normale pentru sectorul economic de activitate al acesteia, prin verificarea existentei clientelei proprii, activelor corporale si necorporale proprii, stocurilor proprii, personalului propriu, precum si a altor active si pasive care sunt legate ?n mod indirect de ramura transferata. Daca este cazul, ramura cuprinde si servicii administrative proprii, de exemplu serviciul de contabilitate, serviciul descentralizat de personal etc.;

(iii) exercitarea efectiva a activitatii la momentul aprobarii operatiunii de transfer de catre adunarile generale ale celor doua societati, cedenta si beneficiara, sau la data la care operatiunea are efect, daca aceasta este diferita;

2. ramura de activitate independenta nu cuprinde:

(i) elemente de activ si/sau de pasiv aferente altor ramuri de activitate ale societatii cedente;

(ii) elemente de activ si/sau de pasiv referitoare la gestiunea patrimoniala a societatii cedente;

3. elemente izolate de activ si/sau de pasiv.

SECTIUNEA a 12-a

Regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor totale, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni ?ntre societati din Romania si societati din alte state membre ale Uniunii Europene

35. In scopul aplicarii prevederilor art. 33 alin. (2) pct. 11 din Codul fiscal, se au ?n vedere criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate prevazute la pct. 34. Nu se considera active si pasive apartinand unei ramuri de activitate independente elementele de activ si/sau de pasiv apartinand altor ramuri de activitate, activele si/sau pasivele izolate, precum si cele care se refera la gestiunea patrimoniala a persoanei juridice care efectueaza transferul.

SECTIUNEA a 13-a

Asocieri cu personalitate juridica

36. In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Codul fiscal, pentru situatia ?n care profitul obtinut de persoana juridica romana, participanta ?ntr-o asociere cu personalitate juridica ?nregistrata ?ntr-un alt stat, a fost impozitat ?n acel stat, acordarea creditului fiscal se efectueaza similar cu procedura de acordare a creditului fiscal pentru persoanele juridice romane care desfasoara activitati prin intermediul unui sediu permanent ?ntr-un alt stat, reglementata conform normelor metodologice date ?n aplicarea art. 39 din Codul fiscal.

CAPITOLUL III

Aspecte fiscale internationale

SECTIUNEA 1

Rezultatul fiscal al unui sediu permanent

37. (1) In aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele juridice straine care desfasoara activitatile mentionate la art. 8 din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit de la ?nceputul activitatii, ?n masura ?n care se determina depasirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevazute ?n conventiile de evitare a dublei impuneri, dupa caz. In situatia ?n care nu se determina ?nainte de sfarsitul anului fiscal daca activitatile din Romania vor fi pe o durata suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate ?n considerare ?n urmatorul an fiscal, ?n situatia ?n care durata specificata este depasita.

(2) Pentru ?ncadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea ?n vedere data ?nceperii activitatii din contractele ?ncheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau alte informatii ce probeaza ?nceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate ?n mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.

(3) In scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de catre persoana juridica straina care ?si desfasoara activitatea prin intermediul acestuia, precum si de catre orice alta persoana afiliata acelei persoane juridice straine, pentru serviciile furnizate, trebuie ?ndeplinite urmatoarele conditii:

a) serviciul furnizat sa fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectiva a serviciului, sediul permanent trebuie sa prezinte autoritatilor fiscale orice documente justificative din care sa rezulte date privitoare la:

1. natura si valoarea totala a serviciului prestat;

2. partile implicate;

(iii) criteriile proprii de ?mpartire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, daca este cazul; acestea trebuie sa fie adecvate naturii serviciului si activitatii desfasurate de sediul permanent;

(iv) prezentarea oricaror alte elemente de recunoastere a cheltuielilor care pot sa ateste prestarea serviciului respectiv.

Justificarea prestarii efective a serviciului se efectueaza cu situatiile de lucrari, procesele-verbale de receptie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piata sau cu orice alte asemenea documente;

b) serviciul prestat trebuie sa fie justificat si prin natura activitatii desfasurate la sediul permanent.

(4) La stabilirea pretului de piata al transferurilor efectuate ?ntre persoana juridica straina si sediul sau permanent, precum si ?ntre acesta si orice alta persoana afiliata acesteia, vor fi utilizate regulile preturilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate ?n normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

SECTIUNEA a 2-a

Veniturile unei persoane juridice straine obtinute din transferul proprietatilor imobiliare situate ?n Romania sau al oricaror drepturi legate de aceste proprietati, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate ?n Romania si veniturile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana

38. (1) In aplicarea art. 38 din Codul fiscal, persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate ?n Romania au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

(2) In cazul vanzarii de proprietati imobiliare situate ?n Romania, rezultatul fiscal reprezinta diferenta dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare si costul de cumparare, construire sau ?mbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, dupa caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente achizitionarii/vanzarii.

(3) Rezultatul fiscal rezultat din ?nchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate ?n Romania se calculeaza ca diferenta ?ntre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate ?n scopul realizarii acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.

(4) Rezultatul fiscal rezultat din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare se determina ca diferenta ?ntre veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare si valoarea fiscala de achizitie a acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii/vanzarii unor astfel de titluri de participare.

SECTIUNEA a 3-a

Evitarea dublei impuneri

39. (1) In aplicarea prevederilor art. 39 din Codul fiscal, impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri ?ncheiate ?ntre Romania si statul strain.

(2) Din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, ?nregistrate ?n cursul perioadei ?n moneda straina, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc ?n lei prin utilizarea cursului valutar mediu anual, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.

(3) O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent ?ntr-un alt stat calculeaza rezultatul fiscal la nivelul ?ntregii societati, potrivit dispozitiilor titlului II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, ?n conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.

(4) Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat ?n Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul ?n care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat ?n Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, ?n acest sens, a unei declaratii rectificative.

(5) Limitarea prevazuta la art. 39 alin. (6) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla ?n aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa.

(6) Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat ?n Romania, cat si ?n tara straina X unde realizeaza venituri printr-un sediu permanent, precum si din alte surse, ?n mod independent de sediul permanent. Contribuabilul aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri metoda creditului. Sumele au fost transformate ?n lei prin utilizarea cursului valutar mediu anual, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.

Pentru activitatea desfasurata ?n tara straina X situatia este urmatoarea:

Pentru sediul permanent:

• profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din tara

straina X, este de 100.000 lei;

• impozitul pe profit pentru anul 2016, conform regulilor din tara

straina X, este de 30.000 lei, cota de impozit fiind de 30%;

• profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din legea

romana, este de 80.000 lei, deoarece legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile ?n tara straina X;

• impozitul pe profit pentru anul 2016, conform prevederilor din legea

romana, este de 12.800 lei, cota de impozit fiind de 16%;

Alte venituri realizate din tara X:

• venituri din dobanzi: 10.000 lei;

• impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi:

1.000 lei.

Pentru activitatea desfasurata atat ?n Romania, cat si ?n tara straina X situatia este urmatoarea:

• profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din legea

romana, este de 1.000.000 lei, respectiv 80.000 lei profit impozabil al sediului permanent si 920.000 lei profit impozabil pentru activitatea din Romania;

• impozitul pe profit pentru anul 2016, conform regulilor din legea

romana, este de 160.000 lei, cota de impozit fiind de 16%.

Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 13.800 lei, respectiv 12.800 lei impozit pe profit plus 1.000 lei impozit cu retinere la sursa.

Deoarece impozitul platit ?n strainatate ?n suma de 31.000 lei este mai mare decat limita maxima de 13.800 lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul ?ntregii activitati suma de 13.800 lei.

(7) Cand o persoana juridica rezidenta ?n Romania obtine venituri/profituri care ?n conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri ?ncheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii ?n statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta ?n conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.

(8) Cand o persoana juridica rezidenta ?n Romania realizeaza profituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri ?ncheiate de Romania cu un alt stat, pot fi impuse ?n celalalt stat, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri „metoda scutirii”, profiturile vor fi scutite de impozit pe profit ?n Romania. Aceste profituri sunt scutite de impozit pe profit daca se prezinta documentul justificativ, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, care atesta impozitul platit ?n strainatate. In scopul aplicarii „metodei scutirii”, pentru determinarea rezultatului fiscal la nivelul persoanei juridice romane, veniturile si cheltuielile ?nregistrate prin intermediul sediului permanent reprezinta venituri neimpozabile, potrivit art. 23 lit. n) din Codul fiscal, respectiv cheltuieli nedeductibile potrivit art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.

SECTIUNEA a 4-a

Pierderi fiscale externe

40. Potrivit art. 40 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfasurata printr-un sediu permanent situat ?ntr-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociatiei Europene a Liberului Schimb sau situat ?ntr-un stat cu care Romania nu are ?ncheiata o conventie de evitare a dublei impuneri se recupereaza numai din profitul impozabil realizat de acel sediu permanent. In sensul aplicarii acestei prevederi, prin sursa de venit se ?ntelege tara ?n care este situat sediul permanent. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevazute pentru aplicarea art. 31 din Codul fiscal, ?n urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.

CAPITOLUL IV

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Declararea si plata impozitului pe profit

41. (1) Contribuabilii nou-?nfiintati ?n cursul unui an fiscal, altii decat cei prevazuti la art. 41 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, aplica, pentru anul ?nfiintarii, sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la art. 41 alin. (1) din Codul fiscal.

(2) Incadrarea ?n activitatile prevazute la art. 41 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal este cea stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, cu modificarile ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor obtinute de contribuabili din cultura cerealelor, a plantelor tehnice si a cartofului, pomicultura si viticultura se face la sfarsitul fiecarui an fiscal, iar ?n situatia ?n care veniturile majoritare se obtin din alte activitati decat cele mentionate, acestia vor aplica pentru anul fiscal urmator sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la art. 41 alin. (1) din Codul fiscal.

(3) In situatia ?n care, ?n cursul anului pentru care se efectueaza platile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifica si se corecteaza ?n conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala, platile anticipate care se datoreaza ?ncepand cu trimestrul efectuarii modificarii se determina ?n baza impozitului pe profit recalculat.

(4) In aplicarea prevederilor art. 41 alin. (19) din Codul fiscal, regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si societatile ?n care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari, care realizeaza proiecte cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internationale, ?n baza unor acorduri/contracte de ?mprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au obligatia de a plati impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe ?ntreaga perioada ?n care intervine obligatia de a contribui, potrivit legii, cu impozitul pe profit la Fondul de ?ntretinere, ?nlocuire si dezvoltare.

(5) In aplicarea prevederilor art. 41 alin. (15) din Codul fiscal, se au ?n vedere urmatoarele:

a) contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplica si urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:

(i) ?n cazul ?n care anul fiscal modificat ?ncepe ?n a doua luna a trimestrului calendaristic, prima luna a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare ?ncheierii trimestrului calendaristic respectiv;

(ii) ?n cazul ?n care anul fiscal modificat ?ncepe ?n a treia luna a trimestrului calendaristic, primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare ?ncheierii trimestrului calendaristic respectiv;

b) contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplica si urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:

(i) ?n cazul ?n care anul fiscal modificat ?ncepe ?n a doua luna a trimestrului calendaristic, prima luna a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platilor anticipate, ?n suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare ?ncheierii trimestrului calendaristic respectiv;

(ii) ?n cazul ?n care anul fiscal modificat ?ncepe ?n a treia luna a trimestrului calendaristic, primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platilor anticipate, ?n suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pentru fiecare luna a trimestrului, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare ?ncheierii trimestrului calendaristic respectiv.

(6) Exemplu privind calculul si plata impozitului pe profit ?n cazul contribuabililor care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic:

Un contribuabil a optat, ?n conformitate cu legislatia contabila ?n vigoare, ?n anul 2016, pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic. Astfel, contabil, exercitiul financiar este perioada 1 august 2016 - 31 iulie 2017. Potrivit art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, opteaza si pentru modificarea anului fiscal. Contribuabilul comunica organelor fiscale competente, ?n data de 10 august 2016, optiunea ca anul fiscal sa corespunda exercitiului financiar.

In acest caz, ?n functie de sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit, contribuabilul aplica urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:

1. pentru primul an fiscal modificat:

1. ?n cazul ?n care aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit:

(i) luna iulie 2016 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit, pana la data de 25 octombrie 2016;

(ii) declaratia privind impozitul pe profit, formularul „101” va cuprinde veniturile si cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2016 - 31 iulie 2017, iar termenul de depunere a declaratiei si de plata a impozitului pe profit aferent este pana la data de 25 octombrie 2017, inclusiv;

2. ?n cazul ?n care aplica sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit, cu plati anticipate efectuate trimestrial:

(i) luna iulie 2016 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platii anticipate, ?n suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul 2015, pana la data de 25 octombrie 2016;

(ii) declaratia privind impozitul pe profit, formularul „101” va cuprinde veniturile si cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2016 - 31 iulie 2017, iar termenul de depunere a declaratiei si de plata a impozitului pe profit aferent este pana la data de 25 octombrie 2017, inclusiv;

b) perioada 1 august 2017 - 31 iulie 2018 reprezinta urmatorul an fiscal modificat, format din trimestrele august - octombrie 2017, noiembrie 2017 - ianuarie 2018, februarie - aprilie 2018, mai - iulie 2018.

(7) In aplicarea prevederilor art. 41 alin. (16) din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal al contribuabililor care ?si ?nceteaza existenta ?n urma operatiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit sau ale unor scutiri de impozit, repartizate ca rezerve, rezervele constituite din diferente de curs favorabile capitalului social ?n devize sau din evaluarea disponibilului ?n devize, ?n conformitate cu actele normative ?n vigoare, daca legea nu prevede altfel.

CAPITOLUL V

Impozitul pe dividende

Declararea, retinerea si plata impozitului pe dividende

42. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 43 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, distribuirile cuprinse ?n exceptiile prevazute la art. 7 pct. 11 din Codul fiscal.

TITLUL III

Impozitul pe veniturile micro?ntreprinderilor

SECTIUNEA 1

Definitia micro?ntreprinderii

1. (1) Pentru ?ncadrarea ?n conditiile privind nivelul veniturilor realizate ?n anul precedent, prevazute la art. 47 lit. b) si c) din Codul fiscal, se vor lua ?n calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 53 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului ?n euro este cel de la ?nchiderea aceluiasi exercitiu financiar.

#M6

(1^1) Persoanele juridice romane care nu au depasit echivalentul ?n lei a 100.000 euro, ?ndeplinind si celelalte conditii prevazute la art. 47 din Codul fiscal, si care desfasoara ca activitate principala sau secundara activitatile corespunzatoare codurilor CAEN prevazute de Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati aplica prevederile titlului III „Impozitul pe veniturile micro?ntreprinderilor” din Codul fiscal.

#B

(2) Incadrarea ?n categoria veniturilor din consultanta si management se efectueaza prin analiza contractelor ?ncheiate si a altor documente care justifica natura veniturilor.

(3) Pentru ?ncadrarea ?n sistemul de impunere pe veniturile micro?ntreprinderilor ?n anul 2016, verificarea conditiei prevazute la art. 47 lit. c) din Codul fiscal, respectiv ?ncadrarea ?n nivelul veniturilor realizate de 100.000 euro, se verifica pe baza veniturilor care constituie baza impozabila prevazuta la art. 53 din Codul fiscal, realizate la data de 31 decembrie 2015.

SECTIUNEA a 2-a

Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile micro?ntreprinderii

2. Persoanele juridice romane care nu intra sub incidenta sistemului de impunere pe veniturile micro?ntreprinderilor, potrivit art. 48 alin. (6) din Codul fiscal, sunt urmatoarele:

a) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor de organizare si functionare din domeniul bancar, cum sunt: institutiile de credit, respectiv bancile, organizatiile cooperatiste de credit, bancile de economisire si creditare ?n domeniul locativ, bancile de credit ipotecar etc.;

b) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor de organizare si functionare din domeniul asigurarilor, respectiv din domeniu pietei de capital, cum sunt:

(i) societati de asigurare, societati de reasigurare, societati de asigurare-reasigurare;

(ii) burse de valori sau de marfuri, societati de servicii de investitii financiare, societati de registru, societati de depozitare;

c) persoanele juridice care desfasoara activitati ?n domeniul jocurilor de noroc;

d) persoanele juridice care desfasoara activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale.

#M6

2^1. (1) Intra sub incidenta prevederilor art. 48 alin. (7) din Codul fiscal persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit la data de 31 ianuarie 2017 si care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse ?ntre 100.001 - 500.000 euro inclusiv, echivalentul ?n lei, ?ndeplinind concomitent si celelalte conditii prevazute la art. 47 din Codul fiscal.

(2) Pentru micro?ntreprinderile care au optat sa aplice prevederile art. 48 alin. (5) si (5^2) din Codul fiscal, ?nregistrate ca platitori de impozit pe profit pana la data de 31 ianuarie 2017 inclusiv, optiunea exprimata ramane definitiva. Contribuabilii respectivi nu intra sub incidenta art. 48 alin. (7) din Codul fiscal daca mentin, pentru anul 2017, valoarea impusa de lege pentru capitalul social.

(3) Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit la data de 31 ianuarie 2017 care devin micro?ntreprinderi ?ncepand cu data de 1 februarie 2017 si care opteaza, ?n perioada 1 februarie - 31 martie 2017 inclusiv, sa aplice prevederile art. 48 alin. (5^2) din Codul fiscal calculeaza, declara si platesc impozitul pe profit aferent trimestrului I 2017 luand ?n considerare veniturile si cheltuielile realizate ?ncepand cu 1 februarie 2017.

(4) Persoanele juridice romane platitoare de impozit specific unor activitati potrivit prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati nu intra sub incidenta prevederilor art. 48 alin. (7) din Codul fiscal, chiar daca realizeaza venituri si din alte activitati ?n afara celor corespunzatoare codurilor CAEN pentru care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit.

#B

SECTIUNEA a 3-a

Anul fiscal

3. (1) In cazul ?nfiintarii unei micro?ntreprinderi ?ntr-un an fiscal, perioada impozabila ?ncepe:

a) de la data ?nregistrarii acesteia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;

b) de la data ?nregistrarii ?n registrul tinut de instantele judecatoresti sau alte autoritati competente, daca are aceasta obligatie, potrivit legii.

(2) Perioada impozabila a unei micro?ntreprinderi se ?ncheie, ?n cazul divizarilor sau al fuziunilor care au ca efect juridic ?ncetarea existentei persoanei juridice prin dizolvare fara lichidare, la una dintre urmatoarele date:

a) la data ?nregistrarii ?n registrul comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente a noii societati sau a ultimei dintre ele, ?n cazul constituirii uneia sau a mai multor societati noi;

b) la data ?nregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea sau la alta data stabilita prin acordul partilor, ?n cazul ?n care se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, potrivit legii.

(3) Perioada impozabila a micro?ntreprinderii se ?ncheie, ?n cazul dizolvarii urmate de lichidare, la data depunerii situatiilor financiare la registrul unde a fost ?nregistrata, potrivit legii, ?nfiintarea persoanei juridice respective.

(4) In cazul micro?ntreprinderilor care ?si ?nceteaza existenta ?n cursul anului, data pana la care se depune declaratia de impozit pe veniturile micro?ntreprinderilor este una dintre datele mentionate la alin. (2) si (3), la care se ?ncheie perioada impozabila.

SECTIUNEA a 4-a

Cotele de impozitare

4. (1) Intra sub incidenta prevederilor art. 51 alin. (2) din Codul fiscal micro?ntreprinderile nou-?nfiintate ?ncepand cu 1 ianuarie 2016.

2. Perioada de 60 de zile nu se raporteaza la anul fiscal.

#M6

(3) In aplicarea prevederilor art. 51 alin. (5) si (6) din Codul fiscal se au ?n vedere urmatoarele reguli:

a) ?n cazul ?n care, ?n cursul unui trimestru, numarul de salariati se modifica, cotele de impozitare se aplica ?n mod corespunzator, avand ?n vedere numarul de salariati existent la sfarsitul ultimei luni a trimestrului respectiv;

b) pentru micro?ntreprinderile care au un salariat si care aplica cota de impozitare prevazuta la art. 51 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, al carui raport de munca ?nceteaza, conditia referitoare la numarul de salariati se considera ?ndeplinita daca ?n cursul aceluiasi trimestru este angajat un nou salariat; noul salariat trebuie angajat cu contract individual de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata pe o perioada de cel putin 12 luni;

c) pentru micro?ntreprinderile care nu au salariati, ?n situatia ?n care se angajeaza un salariat, ?n scopul modificarii cotelor de impozitare prevazute la art. 51 alin. (1) din Codul fiscal, salariatul trebuie angajat cu contract individual de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata pe o perioada de cel putin 12 luni.

#M6

SECTIUNEA 4^1

Reguli de iesire din sistemul de impunere pe veniturile micro?ntreprinderilor ?n cursul anului

#M6

4^1. In aplicarea prevederilor art. 52 din Codul fiscal, pentru persoanele juridice romane care intra sub incidenta prevederilor art. 48 alin. (7) din Codul fiscal, veniturile luate ?n calcul pentru stabilirea limitei de 500.000 euro, echivalentul ?n lei, precum si veniturile din consultanta si management luate ?n calcul pentru determinarea ponderii de 20% sunt cele ?nregistrate ?ncepand cu data de 1 februarie 2017.

#B

SECTIUNEA a 5-a

Baza impozabila

5. (1) Baza impozabila asupra careia se aplica cotele de impozitare prevazute la art. 51 alin. (1) si (2) din Codul fiscal este reprezentata de totalul veniturilor trimestriale care sunt ?nregistrate ?n creditul conturilor din clasa a 7-a „Conturi de venituri”, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, din care se scad categoriile de venituri mentionate la art. 53 alin. (1) si se adauga elementele mentionate la art. 53 alin. (2) din Codul fiscal.

(2) Micro?ntreprinderile care ?si ?nceteaza existenta ?n urma unei operatiuni de reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, si care pe parcursul perioadei de functionare au fost si platitoare de impozit pe profit, la calculul impozitului pe veniturile micro?ntreprinderilor, nu includ ?n baza impozabila: rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferente de curs favorabil aferente capitalului social ?n devize sau disponibilului ?n devize, precum si sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit sau ale unor scutiri de impozit, repartizate ca rezerve, potrivit legii, care au fost constituite ?n perioada ?n care au fost platitoare de impozit pe profit.

(3) In cazul ?n care se achizitioneaza case de marcat, din baza impozabila se scade valoarea caselor de marcat, ?n conformitate cu documentul justificativ, ?n luna punerii ?n functiune. Punerea ?n functiune se face potrivit prevederilor legale.

TITLUL IV

Impozitul pe venit

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

SECTIUNEA 1

Scutiri

1. In ?ntelesul art. 60 pct. 1 lit. a) - d) din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe venit se aplica pentru veniturile realizate ?ncepand cu data ?ncadrarii contribuabilului ?n gradul de handicap grav sau accentuat, conform documentelor justificative. Pentru a beneficia de prevederile art. 60 pct. 1 din Codul fiscal contribuabilii au obligatia de a depune, dupa caz, la organul fiscal competent sau la angajatorul/platitorul de venituri documentele care atesta ?ncadrarea ?n gradul de handicap grav sau accentuat. Documentele vor fi prezentate ?n original si ?n copie, organul fiscal competent, angajatorul/platitorul de venituri pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul.

2. Potrivit prevederilor art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, ?ncadrarea ?n activitatea de creare de programe pentru calculator se efectueaza de catre angajator, ?n conformitate cu reglementarile ordinului comun al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice, al ministrului comunicatiilor si pentru societatea informationala, al ministrului educatiei nationale si cercetarii stiintifice si al ministrului finantelor publice. In acest sens, nu este necesar avizul institutiilor emitente ale actului normativ mentionat.

#M6

2^1. (1) In ?ntelesul art. 60 pct. 4 din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe venit se acorda persoanelor fizice ca urmare a desfasurarii activitatii pe baza de contract individual de munca ?ncheiat pe o perioada de 12 luni de catre angajatorul care desfasoara activitati cu caracter sezonier ?n cursul unui an, corespunzatoare urmatoarelor coduri CAEN:

• 5510 - „Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”,

• 5520 - „Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta

durata”,

• 5530 - „Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”,

• 5590 - „Alte servicii de cazare”,

• 5610 - „Restaurante”,

• 5621 - „Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”,

• 5629 - „Alte servicii de alimentatie n.c.a.”,

• 5630 - „Baruri si alte activitati de servire a bauturilor”.

(2) Caracterul sezonier al unei activitati, ?n sensul art. 60 pct. 4 din Codul fiscal, presupune o perioada care se repeta de la an la an, ?n care anumite activitati se impun a fi realizate pe durate relativ fixe ?n functie de anotimp/de sezon.

(3) Scutirea prevazuta la art. 60 pct. 4 din Codul fiscal se aplica si ?n situatia ?n care persoana fizica desfasoara activitate ?n baza unui contract de munca cu timp partial de lucru, ?n conditiile prevazute la alin. (1) si (2).

(4) Scutirea prevazuta la art. 60 pct. 4 din Codul fiscal se acorda pe perioada de derulare a contractului.

#B

SECTIUNEA a 2-a

Venituri neimpozabile

3. (1) In categoria veniturilor neimpozabile prevazute la art. 62 lit. a) din Codul fiscal se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:

1. alocatia de stat pentru copii;

b) alocatia lunara de plasament, acordata pentru fiecare copil, potrivit legii;

c) indemnizatia lunara primita de persoanele cu handicap grav si accentuat, potrivit legii;

d) indemnizatia lunara, respectiv indemnizatia de ?nsotitor prevazute la art. 43, respectiv la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) contravaloarea serviciilor hoteliere acordate membrilor de familie care ?nsotesc ?n spital copii cu handicap sau copii bolnavi, potrivit legii;

6. ajutorul pentru ?ncalzirea locuintei;

g) indemnizatia lunara pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, acordata potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, republicata;

8. ajutorul social acordat potrivit legii;

i) ajutorul de urgenta acordat de Guvern si de primari ?n situatii de necesitate, ca urmare a calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege;

10. ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;

k) ajutorul lunar primit de personalul militar trecut ?n rezerva, politisti si functionari publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, ale caror raporturi de serviciu au ?ncetat si care nu ?ndeplinesc conditiile de pensie, fiind clasati „apt limitat” sau ca urmare a ?mplinirii limitei de varsta ?n grad, a reorganizarii unor unitati, a reducerii unor functii din statele de organizare ori pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, apte de munca, dar care nu se pot ?ncadra din lipsa de locuri de munca corespunzatoare pregatirii lor;

l) indemnizatia de somaj si alte drepturi neimpozabile acordate conform legislatiei ?n materie;

m) echivalentul salariului primit de membrii familiei functionarului public, care au dreptul la pensie de urmas, ?n caz de deces al acestuia;

n) indemnizatiile acordate ?n baza Legii recunostintei pentru victoria Revolutiei Romane din Decembrie 1989 si pentru revolta muncitoreasca anticomunista de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

o) indemnizatiile acordate ?n baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu ?ncepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate ?n strainatate ori constituite ?n prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;

p) indemnizatiile acordate ?n baza Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizatiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica, cu modificarile si completarile ulterioare;

q) suma fixa pentru ?ngrijire primita de invalizii si accidentatii de razboi, marii mutilati si cei ?ncadrati ?n gradul I de invaliditate, potrivit legii;

r) indemnizatia lunara primita de magistratii care ?n perioada anilor 1945 - 1989 au fost ?nlaturati din justitie din motive politice, potrivit legii;

s) indemnizatiile si sporurile invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi, precum si alte sume acordate ?n baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi, cu modificarile si completarile ulterioare;

20. renta lunara acordata, potrivit legii, veteranilor de razboi;

u) ajutorul anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice, acordat veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi, precum si altor persoane defavorizate, potrivit legii;

v) sprijinul material lunar primit de sotul supravietuitor, precum si de copiii minori, urmasi ai membrilor titulari, corespondenti si de onoare din tara ai Academiei Romane, acordat ?n conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru sotul supravietuitor si pentru urmasii membrilor Academiei Romane;

w) ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislatiei ?n vigoare;

x) ajutorul nerambursabil pentru refugiati sau pentru persoanele carora li s-a acordat protectie subsidiara;

25. ajutoarele umanitare, medicale si sociale;

z) ajutorul de deces acordat potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, acordate ?n baza legislatiei de pensii;

aa) ajutorul lunar pentru sotul supravietuitor, acordat potrivit legii;

bb) renta viagera acordata de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte fonduri publice, potrivit legii;

cc) indemnizatia de merit acordata ?n conditiile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit si a Regulamentului de functionare a Comisiei nationale pentru acordarea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare;

dd) drepturi reprezentand transportul gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat sau grav si pentru asistentii personali, asistentii personali profesionisti si ?nsotitorii acestora, precum si pentru asistentii personali si ?nsotitorii copiilor cu handicap grav sau accentuat;

ee) indemnizatia lunara de invaliditate acordata cadrelor militare, soldatilor si gradatilor profesionisti, precum si rezervistilor voluntari si personalului civil, potrivit legii, ca urmare a participarii la actiuni militare;

ff) drepturile, reprezentand ajutoare, indemnizatii si orice forme de sprijin, acordate potrivit reglementarilor ?n vigoare personalului participant la misiuni si operatiuni ?n afara teritoriului statului roman, personalului participant la actiuni militare, pentru cazurile de invaliditate survenite ?n timpul sau din cauza serviciului, potrivit legii;

gg) alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale ?n vigoare.

(2) Prin alte persoane ?n sensul art. 62 lit. a) se ?ntelege, cu titlu de exemplu, casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale si sociale acordate membrilor din contributiile acestora, organizatiile umanitare, organizatiile sindicale, Crucea Rosie, unitatile de cult recunoscute ?n Romania si alte entitati care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.

(3) Potrivit prevederilor art. 62 lit. a) din Codul fiscal, ?n categoria veniturilor neimpozabile se cuprind si formele de sprijin cu destinatie speciala acordate din bugetul de stat si din fonduri externe nerambursabile ?n conformitate cu legislatia interna si reglementarile europene, de exemplu:

a) forme de sprijin acordate producatorilor agricoli din sectorul vegetal sub forma schemelor de plati directe si ajutoarelor nationale tranzitorii ?n conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica ?n agricultura ?n perioada 2015 - 2020 si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere ?n agricultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 104/2015, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) ajutoare de stat si forme de sprijin acordate fermierilor din sectorul zootehnic potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cresterii animalelor, cu modificarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2015, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 104/2015, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului National pentru Dezvoltare Rurala 2014 - 2020, aprobat prin Decizia de punere ?n aplicare a Comisiei Europene nr. C(2015) 3.508 din mai 2015, de aprobare a Programului de Dezvoltare Rurala al Romaniei pentru sprijin din Fondul European Agricol pentru dezvoltare rurala;

d) forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operational pentru Pescuit 2007 - 2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007 si Programului Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime 2014 - 2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2015) 8416 din 25 noiembrie 2015;

e) formele de sprijin acordate ?n cadrul operatiunilor finantate prin Programul operational sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013”, ?n bani si ?n natura, primite de catre cursanti pentru participarea la cursuri, precum si bursele acordate ?n cadrul acestui program.

(4) In aplicarea prevederilor art. 62 lit. g) din Codul fiscal sunt neimpozabile despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme: rascumparari partiale ?n contul persoanei asigurate, plati esalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum si orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, ?n contul persoanei asigurate. In cazul ?n care suportatorul primei de asigurare este o persoana fizica independenta, persoana juridica sau orice alta entitate care desfasoara o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezinta venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara.

(5) In sensul prevederilor art. 62 lit. j) din Codul fiscal, ?n aceasta categorie se includ, cu titlu de exemplu:

a) produsele oferite gratuit producatorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamitatilor naturale potrivit prevederilor din contractul ?ncheiat ?ntre parti;

b) despagubirile acordate ?n cazurile de invaliditate sau de deces pentru personalul militar ?ncadrat ?n institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala, participant la misiuni si operatii ?n afara teritoriului statului roman;

c) despagubirile acordate ?n cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor actiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente survenite ?n timpul sau din cauza serviciului militar pe teritoriul national;

d) despagubirile acordate politistilor sau, ?n cazul decesului, pentru familiile acestora, ?n situatia producerii riscurilor specifice activitatii de politie.

(6) In sensul prevederilor art. 62 lit. n) din Codul fiscal, ?n aceasta categorie se includ, dar nu sunt limitate:

a) drepturile ?n bani primite de elevii si studentii din institutiile militare de ?nvatamant;

b) indemnizatia lunara si indemnizatia suplimentara stabilita ?n raport cu anul de studiu si functia ?ndeplinita pentru persoanele care urmeaza cursurile de formare a cadrelor militare si militarilor ?n termen;

c) indemnizatia lunara primita de soldatii profesionisti ?n perioada programului de instruire.

(7) Prin cadru institutionalizat mentionat la art. 62 lit. o) din Codul fiscal se ?ntelege orice entitate care are ca obiect de activitate educatia scolara, universitara, pregatirea si/sau perfectionarea profesionala, recunoscuta de autoritati ale statului roman.

(8) Veniturile reprezentand avantaje ?n bani si/sau ?n natura prevazute la art. 62 lit. v) din Codul fiscal, sunt acordate prin legi speciale si cuprind, printre altele:

a) contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati si persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii si baze de tratament apartinand Ministerului Sanatatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si altor institutii potrivit legii;

b) contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport ?n comun si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) contravaloarea asistentei medicale si a medicamentelor acordate ?n mod gratuit si prioritar, atat ?n tratament ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport ?n comun si pe calea ferata romana, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament ?ntr-o statiune balneoclimaterica si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu ?ncepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate ?n strainatate ori constituite ?n prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;

d) contravaloarea calatoriilor gratuite pe calea ferata, gratuitatile pe mijloacele de transport ?n comun ?n mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent carbuni, a asistentei medicale gratuite ?n toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atat ?n tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, ?n limita posibilitatilor existente, ?n statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a fotoliilor rulante, a aparatelor auditive si implanturilor cardiace, mijloacelor moto si auto speciale pentru persoanele cu handicap fizic si altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) contravaloarea transportului gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat sau grav, pentru asistentii personali, asistentii personali profesionisti si ?nsotitorii acestora, precum si pentru asistentii personali si ?nsotitorii copiilor cu handicap grav sau accentuat, asistenta medicala gratuita ?n conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Persoanele fizice prevazute la art. 62 lit. v) din Codul fiscal datoreaza impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevazute la art. 61 din Codul fiscal.

(9) Beneficiaza de prevederile art. 62 lit. w) din Codul fiscal urmatorii specialisti din domeniul sportiv: profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, instructorii si managerii din domeniu, precum si alte persoane calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica si alte ocupatii complementare, potrivit reglementarilor ?n materie.

(10) In categoria veniturilor neimpozabile mentionate la art. 62 lit. x) din Codul, fiscal se cuprind:

a) premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de ?nvatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate si concursuri sportive scolare, nationale si internationale;

2. contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport;

3. alte drepturi primite de participanti cu ocazia acestor manifestari.

SECTIUNEA a 3-a

Cotele de impozitare

4. In aplicarea prevederilor art. 64 din Codul fiscal, la determinarea impozitului anual/lunar, la platile anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevazute la art. 61 din Codul fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la un leu, prin neglijarea fractiunilor de pana la 50 de bani inclusiv sau prin majorarea fractiunilor ce depasesc 50 de bani.

SECTIUNEA a 4-a

Perioada impozabila

5. (1) In aplicarea prevederilor art. 65 alin. (1) din Codul fiscal, anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic ?n care se realizeaza venituri.

(2) In aplicarea prevederilor art. 65 alin. (2) din Codul fiscal, ?n cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, cuprinzand numarul de luni din anul calendaristic pana la data decesului.

CAPITOLUL II

Venituri din activitati independente

SECTIUNEA 1

Definirea veniturilor din activitati independente

6. (1) In aplicarea prevederilor art. 67 din Codul fiscal, se supun impozitului pe veniturile din activitati independente persoanele fizice care realizeaza aceste venituri ?n mod individual si/sau ?ntr-o forma de asociere constituita potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei persoane juridice, ?n vederea desfasurarii de activitati ?n scopul obtinerii de venituri.

(2) Exercitarea unei activitati independente, reglementata prin art. 67 din Codul fiscal, presupune desfasurarea acesteia cu regularitate, ?n mod continuu, pe cont propriu si urmarind obtinerea de venituri.

(3) O activitate desfasurata de catre o persoana fizica ?n scopul obtinerii de venituri, care ?ndeplineste cel putin 4 din criteriile prevazute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal este o activitate independenta.

(4) Activitatile care genereaza venituri din activitati independente cuprinse ?n cadrul art. 67 alin. (1) din Codul fiscal sunt, cu titlu de exemplu:

1. activitati de productie;

2. activitati de cumparare efectuate ?n scopul revanzarii;

c) organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;

d) activitati al caror scop este facilitarea ?ncheierii de tranzactii printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agentie, de agent de asigurare si alte asemenea contracte ?ncheiate ?n conformitate cu prevederile Codului civil, precum si a altor acte normative, indiferent de perioada pentru care a fost ?ncheiat contractul;

e) vanzarea ?n regim de consignatie a bunurilor cumparate ?n scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;

f) activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;

7. transport de bunuri si de persoane;

8. activitati de prestari de servicii.

(5) Veniturile reglementate la art. 67 din Codul fiscal obtinute din valorificarea ?n regim de consignatie sau prin vanzare directa catre agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate ?n urma unei prelucrari sau procurate ?n scopul revanzarii sunt considerate venituri din activitati independente. In aceasta situatie consignatarul/cumparatorul va solicita documente care atesta provenienta bunurilor respective, precum si cele care atesta desfasurarea unei activitati independente. Nu se ?ncadreaza ?n aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.

(6) Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii ?n Romania pentru veniturile obtinute din desfasurarea ?n Romania, potrivit legii, a unei activitati independente ?n conformitate cu reglementarile art. 67 din Codul fiscal, printr-un sediu permanent.

(7) In aplicarea art. 67 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.

(8) In sensul art. 67 alin. (2) din Codul fiscal, ?n categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu, veniturile obtinute de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate ?n conditiile legii si a ?ndeplinirii a cel putin 4 din criteriile prevazute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal.

(9) Potrivit prevederilor art. 67 din Codul fiscal, veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, know-how, marci ?nregistrate, francize si altele asemenea, recunoscute si protejate prin ?nscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitati independente si ?n situatia ?n care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, ?nchiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa si altele asemenea. Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevazute ?n mod expres ?n contractul ?ncheiat ?ntre parti reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse ?n categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si veniturile din cesiuni pentru care reglementarile ?n materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor ?n lipsa unei prevederi contrare ?n contract.

SECTIUNEA a 2-a

Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat ?n sistem real, pe baza datelor din contabilitate

7. (1) Potrivit prevederilor art. 68 din Codul fiscal, ?n venitul brut se includ toate veniturile ?n bani si ?n natura, cum ar fi: venituri din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau ?nchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitatii, inclusiv ?ncasarile efectuate ?n avans care se refera la alte exercitii fiscale, precum si veniturile din dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activitati adiacente si altele asemenea. In venitul brut se includ si veniturile ?ncasate ulterior ?ncetarii activitatii independente, pe baza facturilor emise si ne?ncasate pana la ?ncetarea activitatii.

Prin activitati adiacente se ?ntelege toate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.

(2) In venitul brut al afacerii se include si suma reprezentand contravaloarea bunurilor si drepturilor din patrimoniul afacerii care trec pe parcursul exercitarii activitatii ?n patrimoniul personal al contribuabilului, operatiune considerata din punct de vedere fiscal o ?nstrainare. Evaluarea acestora se face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica.

In cazul schimbarii modalitatii de exercitare a unei activitati, precum si al transformarii formei de exercitare a acesteia ?ntr-o alta forma, potrivit legislatiei ?n materie, ?n conditiile continuarii activitatii, se include ?n venitul brut al afacerii care urmeaza sa se transforme/schimbe si contravaloarea bunurilor si drepturilor care trec ?n patrimoniul afacerii ?n care s-a transformat/schimbat.

In cazul bunurilor si al drepturilor amortizabile care trec ?n patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau transformarea formei de exercitare a acesteia ?ntr-o alta forma, potrivit legislatiei ?n materie, se aplica urmatoarele reguli:

a) cele cu valoare ramasa de amortizat se ?nscriu ?n Registrul-inventar la aceasta valoare, care constituie si baza de calcul al amortizarii;

b) cele complet amortizate se ?nscriu ?n Registrul-inventar la valoarea stabilita prin expertiza tehnica sau la pretul practicat pe piata; pentru acestea nu se calculeaza amortizare si valoarea acestora nu constituie cheltuiala deductibila din veniturile noii activitati.

In cazul bunurilor si al drepturilor neamortizabile care trec ?n patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau transformarea formei de exercitare a acesteia ?ntr-o alta forma, potrivit legislatiei ?n materie, acestea se ?nscriu ?n Registrul-inventar la valoarea ?nscrisa ?n evidenta contabila din care provin si nu constituie cheltuiala deductibila din veniturile noii activitati.

In cazul ?nceperii unei activitati ca urmare a schimbarii modalitatii de exercitare a activitatii si/sau transformarii formei de exercitare a acesteia ?ntr-o alta forma, potrivit legislatiei ?n materie, aporturile aduse ?n noul patrimoniu nu constituie venit brut.

(3) In cazul schimbarii modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau al transformarii formei de exercitare a acesteia ?ntr-o alta forma, potrivit legislatiei ?n materie, ?n timpul anului, venitul net/pierderea se determina separat pentru fiecare perioada ?n care activitatea independenta a fost desfasurata de contribuabil ?ntr-o forma de organizare prevazuta de lege.

Venitul net anual/Pierderea anuala se determina prin ?nsumarea venitului net/pierderii ?nregistrat/?nregistrate ?n toate perioadele fiscale din anul fiscal ?n care a avut loc schimbarea si/sau transformarea formei de exercitare a activitatii.

Venitul net anual/Pierderea anuala se ?nscrie ?n declaratia privind venitul realizat.

Pierderea fiscala ?nregistrata ?n anul ?n care a avut loc schimbarea modalitatii de exercitare a activitatii si/sau transformarea formei de exercitare a activitatii se reporteaza si se compenseaza potrivit regulilor de reportare prevazute la art. 118 din Codul fiscal.

(4) Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate ?n scopul realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 68 alin. (4) - (7) din Codul fiscal.

5. Sunt cheltuieli deductibile, cu titlu de exemplu urmatoarele:

a) cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;

2. cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;

c) cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;

d) chiria aferenta spatiului ?n care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate ?n desfasurarea activitatii, ?n baza unui contract de ?nchiriere;

5. dobanzile aferente creditelor bancare;

6. cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;

g) cheltuielile cu primele de asigurare care privesc active corporale si/sau necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare efectuate pentru asigurarea de risc profesional;

h) cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile (activele) din patrimoniul personal/patrimoniul afacerii, cand acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate ?n desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;

1. cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;

10. cheltuielile cu energia si apa;

k) cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane, altele decat cele prevazute la art. 68 alin. (5) lit. j) din Codul fiscal;

12. cheltuieli de natura salariala;

13. cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;

n) cheltuielile cu amortizarea, ?n conformitate cu prevederile art. 28 din Codul fiscal, dupa caz;

o) valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile ?nstrainate, determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri ?n cursul exploatarii si limitata la nivelul venitului realizat din ?nstrainare;

p) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria/rata de leasing ?n cazul leasingului operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile ?n cazul leasingului financiar, stabilite ?n conformitate cu reglementarile ?n materie privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

q) cheltuielile pentru pregatirea profesionala si perfectionarea contribuabilului si a salariatilor acestuia;

r) cheltuielile cu functionarea si ?ntretinerea aferente bunurilor imobile care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit ?ntelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii ?n scopul afacerii;

s) cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte ?ntruniri cu caracter profesional;

t) cheltuielile efectuate pentru salariati pe perioada delegarii/detasarii ?n alta localitate, ?n tara si ?n strainatate, ?n interesul serviciului, reprezentand indemnizatiile platite acestora, precum si cheltuielile de transport si cazare;

u) cheltuielile de reclama si publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand reclama si publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ ?n categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda ?n cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru ?ncercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

v) contravaloarea cotei de 10% aplicata la venitul brut din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara, datorata biroului de expertiza locala, potrivit legislatiei privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara;

23. alte cheltuieli efectuate ?n scopul realizarii veniturilor.

Sunt cheltuieli deductibile si cele efectuate pentru ?ntretinerea si functionarea spatiilor folosite pentru desfasurarea afacerilor chiar daca documentele sunt emise pe numele proprietarului, si nu pe numele contribuabilului.

(6) Limita echivalentului ?n euro a cheltuielilor deductibile limitat, prevazuta la art. 68 din Codul fiscal, se transforma ?n lei la cursul mediu comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul ?n care s-a efectuat plata.

(7) In sensul prevederilor art. 68 alin. (7) lit. k) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii si expresiile prevazute, conditiile ?n care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitarii fiscale, se considera a fi utilizate exclusiv ?n scopul desfasurarii activitatii au semnificatiile prevazute la pct. 68 din normele metodologice date ?n aplicarea art. 298 alin. (6) din Codul fiscal din titlul VII „Taxa pe valoarea adaugata”.

Daca vehiculele respective nu sunt utilizate exclusiv ?n scopul desfasurarii activitatii, se limiteaza la 50% dreptul de deducere a cheltuielilor efectuate conform art. 68 alin. (4) si (5) din Codul fiscal legate de aceste vehicule, cu exceptia cheltuielilor privind amortizarea pentru care se aplica regulile privind amortizarea prevazute la art. 28 titlul II din Codul fiscal, dupa caz. In cadrul cheltuielilor supuse limitarii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecarui vehicul, inclusiv cele reprezentand: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta etc.

In vederea acordarii deductibilitatii integrale la calculul venitului net anual, justificarea utilizarii vehiculelor se efectueaza pe baza documentelor justificative si prin ?ntocmirea foii de parcurs care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.

(8) In aplicarea prevederilor art. 68 din Codul fiscal, toate bunurile, drepturile si obligatiile aferente desfasurarii activitatii se ?nscriu ?n Registrul-inventar si constituie patrimoniul afacerii.

SECTIUNEA a 3-a

Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit

8. (1) In sensul prevederilor art. 69 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizeaza venituri din desfasurarea activitatilor de productie, comert si prestari servicii cuprinse ?n nomenclatorul elaborat de Ministerul Finantelor Publice, venitul net se determina pe baza de norme anuale de venit. Pentru determinarea venitului net anual se aplica criteriile specifice de corectie asupra normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de catre directiile generale regionale ale finantelor publice, respectiv a municipiului Bucuresti vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

(2) In situatia ?n care un contribuabil desfasoara aceeasi activitate ?n doua sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determina pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se efectueaza prin ?nsumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfasurare a activitatii.

(3) In cazul ?n care un contribuabil desfasoara mai multe activitati pentru care venitul net se determina pe baza normelor de venit, stabilirea venitului net anual se efectueaza prin ?nsumarea nivelului normelor de venit corectate potrivit criteriilor specifice.

(4) Pentru contribuabilii persoane fizice care desfasoara o activitate independenta ca ?ntreprindere individuala, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 69 din Codul fiscal.

(5) In aplicarea art. 69 din Codul fiscal, ?n cazul ?n care activitatea se desfasoara ?n cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, norma anuala de venit corespunzatoare fiecarui asociat din cadrul asocierii nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara garantat ?n plata, ?n vigoare la momentul stabilirii acesteia, ?nmultit cu 12. Pentru determinarea venitului net anual al fiecarui membru asociat se aplica criteriile specifice de corectie asupra normei de venit.

(6) La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea ?n vedere urmatoarele criterii:

1. vadul comercial si clientela;

2. varsta contribuabililor;

c) timpul afectat desfasurarii activitatii, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (7) si (8) al prezentei sectiuni;

4. gradul de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;

e) activitatea se desfasoara ?ntr-un spatiu proprietate a contribuabilului sau ?nchiriat;

f) realizarea de lucrari, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;

g) folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de forta motrice;

8. caracterul sezonier al unor activitati;

9. durata concediului legal de odihna;

10. desfasurarea activitatii cu salariati;

k) contributia fiecarui asociat ?n cazul activitatii desfasurate ?n cadrul unei asocieri;

l) informatiile cuprinse ?n declaratia informativa depusa ?n scop de TVA potrivit prevederilor art. 324 din Codul fiscal;

13. alte criterii specifice.

Diminuarea normelor de venit ca urmare a ?ndeplinirii criteriului de varsta a contribuabilului se opereaza ?ncepand cu anul urmator celui ?n care acesta a ?mplinit numarul de ani care ?i permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau ?si pierd aceasta calitate se face ?ncepand cu luna urmatoare ?ncheierii/desfacerii contractului individual de munca.

(7) Venitul net din activitati independente, determinat pe baza de norme anuale de venit, ?n sensul art. 69 din Codul fiscal se reduce proportional cu:

a) perioada de la ?nceputul anului si pana la momentul autorizarii din anul ?nceperii activitatii;

b) perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, ?n situatia ?ncetarii activitatii, la cererea contribuabilului.

(8) Pentru ?ntreruperile temporare de activitate ?n cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii sau altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. In situatia ?ncetarii activitatii ?n cursul anului, respectiv a ?ntreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile fara personalitate juridica sunt obligate sa ?nstiinteze ?n scris, ?n termen de 5 zile, organele fiscale ?n a caror raza teritoriala acestia ?si desfasoara activitatea.

(9) Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care ?si exercita activitatea o parte din an, ?n situatiile prevazute la alin. (7) si (8) din prezenta sectiune, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se ?nmulteste cu numarul zilelor de activitate.

In acest scop organul fiscal ?ntocmeste o nota de constatare care va cuprinde date si informatii privind:

a) situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: ?nceputul/sfarsitul activitatii, ?ntreruperea temporara, conform alin. (8) din prezenta sectiune si altele asemenea;

2. perioada ?n care nu s-a desfasurat activitate;

3. documentele justificative depuse de contribuabil;

4. recalcularea normei, conform prezentului alineat.

(10) Venitul net din activitati independente desfasurate de persoana fizica cu handicap grav sau accentuat, ?n mod individual si/sau ?ntr-o forma de asociere, se reduce proportional cu numarul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului. Platile anticipate de impozit vor fi calculate pentru venitul net anual redus proportional cu numarul de zile. Prevederea se aplica atat ?n cazul contribuabilului ?ncadrat, ?n cursul perioadei impozabile, ?n gradul de handicap grav sau accentuat, cat si ?n cazul contribuabilului care ?n cursul perioadei impozabile nu se mai ?ncadreaza ?n gradul de handicap respectiv, potrivit legii.

(11) In sensul art. 69 din Codul fiscal, pentru contribuabilul care opteaza sa fie impus pe baza de norma de venit si care anterior a fost impus ?n sistem real, avand investitii ?n curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor ?n patrimoniul personal ?n cursul perioadei de desfasurare a activitatii sau ?n caz de ?ncetare a activitatii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata ?n perioada impunerii ?n sistem real.

In cazul contribuabilului impus pe baza de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere ?n sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora ?n patrimoniul personal ca urmare a ?ncetarii activitatii vor majora norma de venit.

(12) In aplicarea prevederilor art. 69 din Codul fiscal, contribuabilii care ?n cursul anului fiscal ?si completeaza obiectul de activitate cu o alta activitate care nu este cuprinsa ?n nomenclator vor fi impusi ?n sistem real, pentru veniturile realizate din ?ntreaga activitate, de la data respectiva, venitul net anual urmand sa fie determinat prin ?nsumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe baza de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabila.

SECTIUNEA a 4-a

Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala

9. (1) Potrivit prevederilor art. 70 din Codul fiscal, venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta ?ntre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor ?ntre titularii de drepturi, ?n urmatoarele situatii:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;

2. venituri din exercitarea dreptului de suita;

3. venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.

(2) In sensul art. 70 din Codul fiscal, venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele ?ncasate ?n cursul anului, cat si retinerile ?n contul platilor anticipate efectuate cu titlu de impozit.

In cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala se includ ?n venitul brut atat veniturile ?n bani, cat si echivalentul ?n lei al veniturilor ?n natura. Evaluarea veniturilor ?n natura se face la pretul pietei sau la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora.

(3) In cazul ?n care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea ?nregistrarii ?n evidenta contabila a cheltuielilor efectuate ?n scopul realizarii venitului.

Cheltuielile forfetare includ comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.

SECTIUNEA a 5-a

Optiunea de a stabili venitul net anual utilizandu-se datele din contabilitate

10. In sensul art. 71 din Codul fiscal, optiunea de a determina venitul net ?n sistem real se face astfel:

a) ?n cazul contribuabililor prevazuti la art. 69 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfasurat activitate ?n anul precedent si au fost impusi pe baza de norme de venit, prin completarea corespunzatoare a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit si depunerea acesteia pana la data de 31 ianuarie inclusiv;

b) ?n cazul contribuabililor prevazuti la art. 69 alin. (1) din Codul fiscal, care ?ncep activitatea ?n cursul anului fiscal, prin completarea corespunzatoare a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit si depunerea acesteia ?n termen de 30 de zile de la data ?nceperii activitatii.

SECTIUNEA a 6-a

Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala

11. (1) Platitorii veniturilor prevazute la art. 72 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira ?n cursul anului fiscal impozitul reprezentand plata anticipata ?n contul impozitului anual datorat de contribuabili. Plata anticipata se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% asupra venitul brut. Retinerea impozitului reprezentand plata anticipata se efectueaza din veniturile platite ?n baza contractului ?ncheiat ?n forma scrisa ?ntre platitorul de venit si beneficiarul venitului, contribuabil potrivit titlului IV din Codul fiscal.

Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat, sunt, dupa caz:

a) utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, ?n situatia ?n care titularii de drepturi ?si exercita drepturile de proprietate intelectuala ?n mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;

b) organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este ?ncredintata de catre titulari. In aceasta situatie se ?ncadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.

(2) In sensul art. 72 din Codul fiscal, ?n situatia ?n care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.

(3) In cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate ?n conformitate cu prevederile art. 72 alin. (1) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura realizate ?n alte conditii, acestia au obligatia sa le evidentieze ?n contabilitate separat si sa efectueze ?n cursul anului plati anticipate trimestriale, ?n conformitate cu art. 121 din Codul fiscal.

CAPITOLUL III

Venituri din salarii si asimilate salariilor

SECTIUNEA 1

Definirea veniturilor din salarii si asimilate salariilor

12. (1) In sensul art. 76 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, veniturile brute din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor ?ncasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, raport de serviciu, act de detasare precum si orice sume de natura salariala primite ?n baza unor statute speciale prevazute de lege, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din:

a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire:

1. salariile de baza;

2. sporurile si adaosurile de orice fel;

(iii) indemnizatii pentru trecerea temporara ?n alta munca, pentru reducerea timpului de munca, pentru carantina, precum si alte indemnizatii de orice fel, altele decat cele mentionate la pct. 3 alin. (1), avand aceeasi natura;

4. recompensele si premiile de orice fel;

(v) sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentand stimulentele acordate salariatilor agentilor economici;

(vi) sumele primite pentru concediul de odihna, cu exceptia sumelor primite de salariat cu titlu de despagubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului si familiei sale necesare ?n vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a ?ntreruperii concediului de odihna;

7. sumele primite ?n caz de incapacitate temporara de munca;

(viii) valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, voucherelor de vacanta, acordate potrivit legii;

(ix) orice alte castiguri ?n bani si ?n natura, primite de la angajatori de catre angajati, ca plata a muncii lor;

b) indemnizatiile, precum si orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritatii publice, alese sau numite ?n functie, potrivit legii, precum si altora asimilate cu functiile de demnitate publica, determinate potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica;

c) drepturile personalului militar ?n activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare reprezentand solda lunara/salariul lunar acordat potrivit legii;

d) sumele reprezentand platile compensatorii acordate personalului militar trecut ?n rezerva sau al carui contract ?nceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, ajutoarele acordate acestuia la trecerea ?n rezerva sau direct ?n retragere, cu drept de pensie, precum si ajutoarele sau platile compensatorii primite de politisti si functionari publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare aflati ?n situatii similare, acordate potrivit legislatiei ?n materie.

e) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi ai unor entitati, cum ar fi: organizatii sindicale, organizatii patronale, alte organizatii neguvernamentale;

f) veniturile obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de munca;

g) sumele platite sportivilor ca urmare a participarii ?n competitii sportive, precum si sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti ?n domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de catre structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de munca, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor prevazute la art. 62 lit. w) din Codul fiscal;

h) compensatii banesti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor prevazute ?n contractul de munca;

i) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, conform legii;

j) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajarii sau mutarii acestora ?ntr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de munca, statutelor sau altor dispozitii legale, cu exceptia celor prevazute la art. 76 alin. (4) lit. m) si n) din Codul fiscal;

k) indemnizatii prevazute ?n contractul de munca platite de angajator pe perioada suspendarii contractului de munca ca urmare a participarii la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrala din activitate, conform legii;

l) indemnizatii lunare brute si alte avantaje de natura salariala acordate membrilor titulari, corespondenti si membrilor de onoare ai Academiei Romane;

13. indemnizatii primite la data ?ncetarii raporturilor de serviciu;

n) remuneratia platita avocatului coordonator numit/ales pentru activitatea de coordonare desfasurata ?n cadrul societatii civile profesionale de avocati si societatii profesionale cu raspundere limitata, potrivit legii;

o) ajutorul acordat la trecerea ?n rezerva sau direct ?n retragere, respectiv la ?ncetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, pentru activitatea depusa;

p) indemnizatia lunara acordata, potrivit reglementarilor ?n vigoare, sotilor sau sotiilor cadrelor militare mutate ?ntr-o alta garnizoana, care au fost ?ncadrate ?n munca si au ?ntrerupt activitatea datorita mutarii ?mpreuna cu sotii sau sotiile, pana la o noua angajare sau pana la prestarea unei activitati autorizate aducatoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni de la data mutarii cadrului militar;

17. orice alte sume sau avantaje ?n bani ori ?n natura.

In categoria persoanelor juridice fara scop patrimonial prevazute la art. 76 alin. (2) lit. b) se cuprind, cu titlu de exemplu, entitati, persoane juridice, care potrivit legilor proprii de organizare si functionare desfasoara activitati nonprofit, cum ar fi: asociatii, fundatii, partide politice, organizatii patronale, organizatii sindicale, case de ajutor reciproc, culte religioase.

(2) Avantajele ?n bani si ?n natura prevazute la art. 76 alin. (3) din Codul fiscal sunt considerate a fi orice foloase primite de angajat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca ori a unei relatii contractuale ?ntre parti, dupa caz.

(3) La stabilirea venitului impozabil se au ?n vedere si avantajele primite de persoana fizica, ?n conformitate cu prevederile art. 76 alin. (3) din Codul fiscal, cum ar fi:

a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, ?n scop personal;

b) acordarea de produse alimentare, ?mbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica si altele;

c) abonamentele la radio si televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;

4. permisele de calatorie pe diverse mijloace de transport;

e) cadourile, inclusiv tichetele cadou primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate la art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;

f) contravaloarea folosintei unei locuinte ?n scop personal si a cheltuielilor conexe de ?ntretinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor prevazute ?n mod expres la art. 76 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal;

7. cazarea si masa acordate ?n unitati proprii de tip hotelier;

h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate (angajator), pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei ?n materie si cele care se ?ncadreaza ?n conditiile prevazute la art. 76 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal.

Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul:

a) pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii ?n care sunt platite primele de asigurare;

b) pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse ?n conformitate cu prevederile art. 114 din Codul fiscal;

c) contravaloarea contributiilor la un fond de pensii facultative potrivit legii, suportate de angajator pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia celor care se ?ncadreaza ?n conditiile prevazute la art. 76 alin. (4) lit. s) din Codul fiscal sunt impuse prin cumularea cu veniturile de natura salariala ale lunii ?n care sunt platite.

Avantajele ?n bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri si servicii, precum si sumele acordate pentru distractii sau recreere.

Avantajele ?n bani si echivalentul ?n lei al avantajelor ?n natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda.

Fac exceptie veniturile care sunt expres mentionate ca fiind neimpozabile, ?n limitele si ?n conditiile prevazute la art. 76 alin. (4) din Codul fiscal.

(4) Veniturile ?n natura, precum si avantajele ?n natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ca diferenta ?ntre pretul pietei la locul si data acordarii avantajului si suma reprezentand plata partiala.

(5) Evaluarea avantajelor ?n natura sub forma folosirii numai ?n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:

a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. In cazul ?n care vehiculul este ?nchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;

b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apa, gaz, electricitate, cheltuieli de ?ntretinere si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiva;

c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitate de masura specifica sau la nivelul pretului practicat pentru terti.

(6) Evaluarea utilizarii ?n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinta mixta se face astfel:

#M3

a) pentru vehicule evaluarea se face conform alin. (5) lit. a), iar avantajul se determina proportional cu numarul de kilometri parcursi ?n interes personal din totalul kilometrilor. Fac exceptie de la evaluare avantajele sub forma utilizarii ?n scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile ?n cota de 50% conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal si pentru care sunt aplicabile prevederile art. 68 alin. (7) lit. k) din Codul fiscal, acestea fiind venituri neimpozabile la nivelul persoanei fizice beneficiare;

#B

b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor alin. (5) si avantajul se determina proportional cu numarul de metri patrati folositi pentru interes personal sau cu numarul de ore de utilizare ?n scop personal.

7. Nu sunt considerate avantaje:

a) contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport ?n comun pentru angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa ?n interiorul localitatii;

b) reducerile de preturi practicate ?n scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;

c) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate, precum si utilizarea autoturismului de serviciu pentru ?ndeplinirea sarcinilor de serviciu;

d) diferentele de tarif la cazare ?n locatiile reprezentand amenajari recreative si sportive din dotarea institutiilor publice de care beneficiaza personalul propriu, conform legii;

e) primele de asigurare aferente contractelor de asigurare civila profesionala pentru administratori/directori, ?ncheiate si suportate de societate pentru care desfasoara activitatea, potrivit prevederilor Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

f) cazarea gratuita ?n centrele de refacere a capacitatii de munca/cabanele militare pentru personalul armatei, potrivit legii.

(8) Angajatorul stabileste partea corespunzatoare din convorbirile telefonice reprezentand folosinta ?n scop personal, care reprezinta avantaj impozabil, ?n conditiile art. 76 alin. (3) din Codul fiscal, si se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii ?n care salariatul primeste acest avantaj. In acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand ca ceea ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj ?n natura, ?n situatia ?n care salariatului ?n cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.

(9) La evaluarea avantajului folosirii ?n scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinta mixta, pus la dispozitie unui angajat, nu se iau ?n considerare distanta dus-?ntors de la domiciliu sau resedinta la locul de munca/locul desfasurarii activitatii, precum si cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.

(10) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. a), ajutoarele de ?nmormantare sunt venituri neimpozabile atat ?n cazul angajatului, cat si ?n cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de munca sau prevederilor din legi speciale.

(11) In sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal limita de 150 lei se aplica separat pentru cadourile, inclusiv tichetele cadou, acordate pentru fiecare ocazie din cele prevazute, pentru fiecare angajat si pentru fiecare copil minor al angajatului, chiar si ?n cazul ?n care parintii lucreaza la acelasi angajator. Partea care depaseste limita de 150 lei reprezinta venit impozabil din salarii.

(12) Nu sunt incluse ?n veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile primite de persoanele fizice ?n baza unor legi speciale si finantate din buget, cu respectarea destinatiilor si cuantumului prevazute la art. 76 alin. (4) lit. a) paragrafele 1 si 2 din Codul fiscal, cum ar fi:

a) ajutorul acordat sotiei sau sotului supravietuitor ori copiilor, iar ?n lipsa acestora, parintilor, ?n cazul decesului personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare;

b) ajutorul suplimentar, ?n cuantum de doua solde lunare/salarii de baza brute, acordat la decesul cadrelor militare ?n activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare.

(13) In sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, ?n categoria drepturilor de hrana acordate de angajatori angajatilor, potrivit legii, se cuprind:

a) alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanta, interna si internationala, diferentiata pe categorii de actiuni;

b) contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare ?n perioada de pregatire;

c) drepturile de hrana ?n timp de pace, primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala, precum si valoarea financiara a normei de hrana, atunci cand nu beneficiaza de drepturi ?n natura, acordata personalului militar si civil, politistilor si functionarilor publici cu statut special si personalul civil din sistemul administratiei penitenciare ?n conformitate cu legislatia ?n vigoare;

d) alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrana zilnica pentru personalul navigant si auxiliar ?mbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unitatile bugetare si din regiile autonome/societatile cu specific deosebit; alocatia de hrana acordata donatorilor onorifici de sange; alocatia de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice si altele asemenea.

(14) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. d) prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii se ?ntelege acele locuinte asigurate angajatilor cand activitatea se desfasoara ?n locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice, sau ?n conditiile ?n care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea.

(15) Potrivit prevederilor art. 76 alin. (4) lit. f), nu sunt venituri impozabile:

a) contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare, necesare ?n procesul muncii;

b) contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat fiecare participant ?n procesul muncii pentru a fi protejat ?mpotriva factorilor de risc;

c) contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat ?n vederea utilizarii lor ?n timpul procesului muncii pentru a-i proteja ?mbracamintea si ?ncaltamintea;

#M3

d) contravaloarea alimentatiei de protectie primite ?n mod gratuit de persoanele fizice care lucreaza ?n conditii de munca ce impun acest lucru, conform reglementarilor privind securitatea si sanatatea ?n munca;

e) contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite ?n mod gratuit de persoanele fizice, conform reglementarilor privind securitatea si sanatatea ?n munca;

#B

f) contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare ?n activitate, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare ?n activitate, sportivi, personalul navigant si alte categorii de personal, potrivit legii;

g) contravaloarea echipamentului si a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spalat si de igiena, materiale de gospodarie, materiale pentru atelierele de reparatii si ?ntretinere, rechizite si furnituri de birou, primite ?n mod gratuit de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala, ?n conditiile legii;

h) valoarea financiara anuala a normelor de echipare, valoarea financiara a drepturilor de echipament, precum si materiale de resortul echipamentului ?n timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala;

1. altele asemenea.

(16) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. h), ?n categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare ?n tara si ?n strainatate, stabilite ?n conditiile prevazute de lege sau ?n contractul de munca aplicabil.

(17) In sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. m), prin cheltuieli de mutare ?n interesul serviciului se ?ntelege cheltuielile cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului ?ntr-o alta localitate decat cea de domiciliu, ?n situatia ?n care, potrivit legii, se deconteaza de angajator.

(18) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. n), sunt considerate venituri neimpozabile:

a) indemnizatia de instalare acordata elevilor si studentilor militari la absolvirea institutiilor de ?nvatamant militar;

b) indemnizatia de mutare acordata personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, mutati sau transferati, ?n interes de serviciu, ?ntr-o alta localitate decat cea de domiciliu;

c) indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate ?n conformitate cu prevederile legilor speciale.

(19) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, veniturile din activitati dependente desfasurate ?n strainatate si platite de un angajator nerezident nu sunt impozabile si nu se declara ?n Romania potrivit prevederilor Codului fiscal.

(20) Veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau ?n numele unui angajator care este rezident ?n Romania sau are sediul permanent ?n Romania sunt impozabile ?n Romania daca persoana fizica este prezenta ?n acel stat pentru o perioada care nu depaseste perioada prevazuta ?n conventia de evitare a dublei impuneri ?ncheiata de Romania cu statul ?n care se desfasoara activitatea si veniturile din salarii nu sunt suportate de un sediu permanent al angajatorului care este rezident ?n Romania.

(21) In situatia ?n care contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal care au desfasurat activitatea dependenta ?n alt stat pentru o perioada mai mica decat perioada prevazuta ?n conventia de evitare a dublei impuneri ?ncheiata de Romania cu statul ?n care se desfasoara activitatea ?si prelungesc ulterior perioada de sedere ?n statul respectiv peste perioada prevazuta de conventie, dreptul de impunere asupra veniturilor din salarii revine statului strain.

Dupa expirarea perioadei prevazute ?n conventie, angajatorul care este rezident ?n Romania sau are sediul permanent ?n Romania nu mai calculeaza, nu mai retine si nu mai vireaza impozitul pe venitul din salarii. Contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal datoreaza ?n statul strain impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii ?n acel stat.

(22) Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau ?n numele unui angajator care este rezident ?n Romania sau are sediul permanent ?n Romania, dreptul de impunere revine statului strain daca persoana fizica este prezenta ?n acel stat pentru o perioada care depaseste perioada prevazuta ?n conventia de evitare a dublei impuneri ?ncheiata de Romania cu statul ?n care se desfasoara activitatea. In aceasta situatie, angajatorul care este rezident ?n Romania sau are sediul permanent ?n Romania si care efectueaza plata veniturilor din salarii catre contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal nu are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venitul din salarii, ?ntrucat dreptul de impunere revine statului strain ?n care persoana fizica ?si desfasoara activitatea.

(23) In situatia ?n care contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal urmeaza sa desfasoare activitatea dependenta ?n alt stat ?ntr-o perioada mai mare decat perioada prevazuta ?n conventia de evitare a dublei impuneri ?ncheiata de Romania cu statul ?n care se desfasoara activitatea, dar detasarea acestora ?nceteaza ?nainte de perioada prevazuta ?n conventie, dreptul de impunere a veniturilor din salarii revine statului roman, astfel:

a) ?n situatia ?n care persoana fizica ?si continua relatia contractuala generatoare de venituri din salarii cu angajatorul, veniturile aferente perioadelor anterioare pentru care nu s-a calculat, nu s-a retinut si nu s-a virat impozitul pe salarii se impun separat fata de drepturile lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra bazei de calcul determinate separat pentru fiecare luna. Impozitul astfel calculat se retine de catre angajator din veniturile din salarii ?ncepand cu luna ?ncetarii detasarii si pana la lichidarea impozitului. Impozitul se recupereaza ?ntr-o perioada cel mult egala cu perioada ?n care persoana fizica a fost detasata ?n strainatate.

Angajatorul, la solicitarea autoritatii fiscale, prezinta documente care atesta ?ncetarea detasarii, respectiv documentul/documente care atesta data sosirii ?n Romania a persoanei detasate;

b) ?n situatia ?n care persoana fizica nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii cu angajatorul si acesta din urma nu poate efectua retinerea diferentelor de impozit, regularizarea impozitului datorat de persoana fizica se realizeaza de catre organul fiscal competent pe baza declaratiei privind veniturile realizate din strainatate.

(24) Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau ?n numele unui angajator care este rezident ?n Romania prin sediul sau permanent stabilit ?n statul ?n care persoana fizica ?si desfasoara activitatea si salariul este suportat de catre acest sediu permanent, dreptul de impunere revine statului strain indiferent de perioada de desfasurare a activitatii ?n strainatate.

(25) Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata ?ntr-un stat cu care Romania nu are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau persoanele respective nu sunt vizate de o conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platiti de catre sau ?n numele unui angajator care este rezident ?n Romania sau are sediul permanent ?n Romania, dreptul de impunere revine statului roman, indiferent de perioada de desfasurare a activitatii ?n strainatate.

SECTIUNEA a 2-a

Deducere personala

13. (1) In sensul art. 77 din Codul fiscal, deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala se acorda pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza, ?n limita venitului realizat.

Deducerea personala este stabilita ?n functie de venitul brut lunar din salarii realizat la functia de baza de catre contribuabil si numarul de persoane aflate ?n ?ntretinerea acestuia.

(2) Obligatia stabilirii persoanelor aflate ?n ?ntretinerea contribuabilului ?n functie de care se atribuie deducerea personala este ?n sarcina platitorului de venit din salarii, la functia de baza.

Persoana aflata ?n ?ntretinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul ?n a carui ?ntretinere se afla.

Sunt considerate persoane aflate ?n ?ntretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie pana la gradul al doilea inclusiv.

(3) In sensul art. 77 alin. (3) din Codul fiscal, ?n categoria „alt membru de familie aflat ?n ?ntretinere” se cuprind rudele contribuabilului si ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv.

(4) Sunt considerate persoane aflate ?n ?ntretinere militarii ?n termen, studentii si elevii militari ai institutiilor de ?nvatamant militare si civile, peste varsta de 18 ani, daca veniturile obtinute sunt mai mici sau egale cu 300 lei lunar.

(5) Nu sunt considerate persoane aflate ?n ?ntretinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate.

(6) Copilul minor este considerat ?ntotdeauna ?ntretinut, cu exceptia celor ?ncadrati ?n munca, indiferent daca se afla ?n unitati speciale sanitare sau de protectie speciala si altele asemenea, precum si ?n unitati de ?nvatamant, inclusiv ?n situatia ?n care costul de ?ntretinere este suportat de aceste unitati. In acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au ?n vedere la ?ncadrarea ?n venitul de 300 lei lunar.

Pentru copilul minor aflat ?n ?ntretinerea parintilor sau a tutorelui, deducerea personala se acorda fiecaruia dintre parinti, respectiv tutorelui.

Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare, dreptul la deducerea personala revine parintelui caruia i-a fost ?ncredintat copilul si unuia dintre soti care formeaza noua familie.

Pentru copilul minor pentru care s-a dispus plasamentul, ?n conditiile Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dreptul de a fi preluat ca persoana aflata ?n ?ntretinere pentru acest copil se acorda:

1. persoanei careia i s-a dat ?n plasament copilul; sau

b) ambilor soti care formeaza familia careia i s-a dat ?n plasament copilul.

In situatia ?n care ?ntr-o familie sunt mai multi copii aflati ?n ?ntretinere, cu exceptia copiilor minori, acestia vor fi preluati ?n ?ntretinerea unuia dintre parinti conform ?ntelegerii dintre parti. In aceste situatii contribuabilii vor prezenta platitorului de venit fie o declaratie pe propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de platitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, dupa caz, din care sa rezulte numarul si identitatea copiilor care sunt preluati ?n ?ntretinere de fiecare sot/sotie.

Copilul minor cu varsta cuprinsa ?ntre 16 si 18 ani, ?ncadrat ?n munca ?n conditiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, devine contribuabil si beneficiaza de deducerea personala, situatie ?n care, pentru perioada respectiva, parintii nu mai beneficiaza de deducerea personala.

Verificarea ?ncadrarii veniturilor acestor persoane ?n suma de 300 lei lunar se realizeaza prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizica aflata ?n ?ntretinere.

(7) In cursul anului fiscal, ?n cazul ?n care angajatul obtine venituri la functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate ?n ?ntretinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflata ?n ?ntretinere cu suma de 300 lei lunar, astfel:

a) ?n cazul ?n care persoana aflata ?n ?ntretinere realizeaza venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana ?ntretinuta rezulta din ?nsumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate ?ntr-o luna;

b) ?n cazul ?n care venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobanzi si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflata ?n ?ntretinere se determina prin ?mpartirea venitului realizat la numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;

c) ?n cazul ?n care persoana ?ntretinuta realizeaza atat venituri lunare, cat si aleatorii, venitul lunar se determina prin ?nsumarea acestor venituri.

La stabilirea venitului lunar, ?n suma de 300 lei, al persoanei aflate ?n ?ntretinere nu se iau ?n calcul veniturile prevazute la art. 62 lit. o), w), x) si/sau pensiile de urmas cuvenite conform legii, precum si prestatiile sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(8) Daca venitul unei persoane aflate ?n ?ntretinere depaseste 300 lei lunar, ea nu este considerata ?ntretinuta.

In functie de venitul lunar al persoanei ?ntretinute, platitorul veniturilor din salarii va proceda dupa cum urmeaza:

a) ?n situatia ?n care una dintre persoanele aflate ?n ?ntretinere, pentru care contribuabilul beneficiaza de deducere personala, obtine ?n cursul anului un venit lunar mai mare de 300 lei lunar, platitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzatoare pentru persoanele ramase ?n ?ntretinere ?ncepand cu luna urmatoare celei ?n care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea catre angajator/platitor;

b) ?n situatia ?n care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale pentru persoana aflata ?n ?ntretinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub 300 lei lunar, platitorul de venituri din salarii va ?ncepe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana ?n ?ntretinere odata cu plata drepturilor lunare ale lunii ?n care contribuabilul a depus documentele justificative.

(9) Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:

a) datele de identificare a contribuabilului care realizeaza venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal);

b) datele de identificare a fiecarei persoane aflate ?n ?ntretinere (numele si prenumele, codul numeric personal).

In ceea ce priveste copiii aflati ?n ?ntretinere care nu sunt minori, la aceasta declaratie contribuabilul care realizeaza venituri din salarii va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil.

(10) Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate ?n ?ntretinere, cu exceptia copilului minor, trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:

a) datele de identificare a persoanei aflate ?n ?ntretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;

b) datele de identificare a contribuabilului care beneficiaza de deducerea personala corespunzatoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;

c) acordul persoanei ?ntretinute ca ?ntretinatorul sa o preia ?n ?ntretinere;

d) nivelul si natura venitului persoanei aflate ?n ?ntretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia cu privire la desfasurarea de activitati agricole, silvicultura si/sau piscicultura;

e) angajarea persoanei aflate ?n ?ntretinere de a comunica persoanei care contribuie la ?ntretinerea sa orice modificari ?n situatia venitului realizat.

Declaratiile pe propria raspundere depuse ?n vederea acordarii de deduceri personale nu se emit ca formulare tipizate.

(11) Contribuabilul va prezenta platitorului de venituri din salarii documentele justificative care sa ateste persoanele aflate ?n ?ntretinere, cum sunt: certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale copiilor, adeverinta de venit a persoanei ?ntretinute sau declaratia pe propria raspundere si altele. Documentele vor fi prezentate ?n original si ?n copie, platitorul de venituri din salarii pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul.

(12) Daca la un contribuabil intervine o schimbare care are influenta asupra nivelului reprezentand deducerea personala acordata si aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat sa ?nstiinteze platitorul de venituri din salarii ?n termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel ?ncat angajatorul/platitorul sa reconsidere nivelul deducerii ?ncepand cu luna urmatoare celei ?n care s-a produs evenimentul.

(13) In situatia ?n care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior aparitiei evenimentului care modifica, ?n sensul majorarii, nivelul acesteia, angajatorul/platitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personala reconsiderata odata cu plata drepturilor salariale aferente lunii ?n care contribuabilul a depus toate documentele justificative.

(14) Deducerea personala nu se fractioneaza ?n functie de numarul de ore ?n cazul veniturilor realizate ?n baza unui contract de munca cu timp partial, la functia de baza.

SECTIUNEA a 3-a

Determinarea impozitului pe veniturile din salarii si asimilate salariilor

14. (1) Venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate ?ntr-o luna conform art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

Pentru persoanele fizice care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei sunt considerate venituri din salarii realizate din Romania sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul ?n Romania, precum si de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul ?n strainatate, indiferent unde este primita suma.

(2) Contribuabilii care realizeaza venituri din salarii datoreaza un impozit lunar final, calculat si retinut de catre platitorul de venituri.

Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizeaza cota de impozit de 16%, luandu-se ?n calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la functia de baza si deducerea personala stabilita potrivit art. 77 din Codul fiscal, dupa caz.

(3) Drepturile salariale acordate ?n natura, precum si avantajele acordate angajatilor se evalueaza conform pct. 12 alin. (4) - (6) si se impoziteaza ?n luna ?n care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor ?n natura primite de angajat se vor anexa la statul de plata.

(4) Valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, voucherelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata ?n calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii ?n luna ?n care acestea sunt primite.

(5) Transformarea ?n lei a sumelor obtinute, potrivit legii, ?n valuta, reprezentand venituri din salarii realizate ?n Romania, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, astfel:

a) ?n situatia ?n care veniturile din salarii sunt platite ?n cursul lunii sau ?n cazul ?ncetarii raporturilor de munca, se utilizeaza cursul de schimb valutar ?n vigoare ?n ziua precedenta celei ?n care se face plata; sau

b) ?n celelalte cazuri, cursul de schimb valutar ?n vigoare ?n ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.

(6) Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel:

a) pentru veniturile obtinute la locul unde se afla functia de baza, ca diferenta ?ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii ?n Romania sau ?n conformitate cu instrumentele juridice internationale la care Romania este parte, precum si, dupa caz, a contributiei individuale la bugetul de stat datorata potrivit legii, si urmatoarele:

1. deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

2. cotizatia sindicala platita ?n luna respectiva;

(iii) contributiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel ?n conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite ?n state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajati, astfel ?ncat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul ?n lei al sumei de 400 euro;

#M6

(iv) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma ?n domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile ulterioare, suportate de angajati, astfel ?ncat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul ?n lei al sumei de 400 euro.

#B

Deducerea contributiilor retinute pentru fonduri de pensii facultative calificate astfel ?n conformitate cu legislatia privind pensiile facultative se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatorului.

Pe parcursul anului platitorul de venituri din salarii cumuleaza sumele ?n euro, prevazute la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (iii) si (iv) din Codul fiscal, si verifica ?ncadrarea ?n plafonul deductibil prevazut de lege. Pentru verificarea ?ncadrarii ?n plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului ?n euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei, ?n vigoare ?n ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale.

#M6

In cazul unui angajat care se muta ?n cursul anului la un alt angajator unde obtine venituri din salarii la functia de baza, verificarea ?ncadrarii ?n plafonul anual a sumelor reprezentand contributiile la fondurile de pensii facultative, primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, potrivit legii, pentru care se acorda deducerea, se efectueaza ?n baza documentelor justificative eliberate de catre angajatorul anterior prin care se atesta nivelul deducerilor acordate pana la momentul mutarii.

#B

b) pentru veniturile obtinute ?n celelalte cazuri, ca diferenta ?ntre venitul brut si contributiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii ?n Romania sau ?n conformitate cu instrumentele juridice internationale la care Romania este parte, precum si, dupa caz, a contributiei individuale la bugetul de stat datorata potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.

Aceasta regula se aplica si ?n cazul veniturilor sub forma:

(i) drepturilor de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior ?ncetarii raporturilor de munca;

(ii) sumelor reprezentand drepturile prevazute la pct. 12 alin. (1) lit. d) si i);

3. veniturilor prevazute la pct. 12 alin. (1) lit. n).

In sensul prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, prin instrumente juridice internationale se ?ntelege regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, precum si acordurile si conventiile ?n domeniul securitatii sociale la care Romania este parte.

(7) In cazul sumelor platite direct de catre angajat care are calitatea de participant la un fond de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, contributiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la fondurile de pensii facultative calificate astfel ?n conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara si efectuate catre entitati autorizate, stabilite ?n state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, platite se deduc din veniturile lunii ?n care s-a efectuat plata contributiei, ?n limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de catre fondul de pensii facultative. Deducerea acestor contributii se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatului.

(8) In cazul sumelor platite direct de catre angajat, membru de sindicat, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, cotizatia sindicala platita se deduce, ?n limitele stabilite potrivit legii, din veniturile lunii ?n care s-a efectuat plata cotizatiei, pe baza documentelor justificative emise de catre organizatia de sindicat.

(9) In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se ?ntelege:

a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, locul unde are ?ncheiat contractul individual de munca sau alte documente specifice, potrivit legii;

b) ?n cazul ?n care activitatea se desfasoara pentru mai multi angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligatia sa declare numai angajatorului la care a ales functia pe care o considera de baza, pentru un singur loc de munca, prin depunerea declaratiei pe propria raspundere. Declaratia pe propria raspundere nu reprezinta un formular tipizat.

Functia de baza poate fi declarata de angajat si la locul de munca la care acesta realizeaza venituri din salarii ?n baza unui contract individual de munca cu timp partial. La schimbarea locului unde se afla functia de baza, angajatul are obligatia depunerii unei declaratii pe propria raspundere de renuntare la functia de baza la angajatorul ales initial.

(10) Suma care reprezinta prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii ?n care se plateste aceasta prima.

(11) Indemnizatiile aferente concediilor de odihna se defalca pe lunile la care se refera si se impun cumulat cu veniturile realizate ?n aceste luni.

(12) Contributiile sociale obligatorii luate ?n calcul la determinarea impozitului lunar potrivit alin. (6) pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementarilor ?n domeniu, astfel:

1. contributia individuala de asigurari sociale;

2. contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate;

3. contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;

4. alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege.

SECTIUNEA a 4-a

Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinatiei unei sume din impozit

15. In ?ntelesul art. 79 din Codul fiscal, ?n categoria entitatilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociatiile, fundatiile, organizatiile sindicale, patronatele, camerele de comert, partidele politice, asociatiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariatilor, ?n masura ?n care, potrivit legilor proprii de organizare si functionare, desfasoara activitati nonprofit, iar sumele primite din impozit sunt folosite ?n acest scop.

SECTIUNEA a 5-a

Termenul de plata a impozitului

16. (1) In sensul art. 80 veniturile ?n natura se considera platite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor ?n natura se retine din salariul primit de angajat ?n numerar pentru aceeasi luna.

(2) Impozitul pe veniturile din salarii si asimilate salariilor se calculeaza si se retine lunar de angajatori/platitori pe baza statelor de salarii/plata.

(3) Calculul si retinerea impozitului lunar se efectueaza de catre platitori, la data ultimei plati a veniturilor din salarii aferente fiecarei luni, conform prevederilor art. 78 din Codul fiscal, indiferent daca veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans si lichidare.

In situatia ?n care ?n cursul unei luni se efectueaza plati de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihna neefectuat si altele asemenea, reprezentand plati intermediare, impozitul se calculeaza si se retine la fiecare plata, prin aplicarea cotei asupra platilor intermediare diminuate cu contributiile sociale obligatorii, dupa caz.

La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeaza potrivit art. 78 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectiva, prin cumularea drepturilor salariale respective cu platile intermediare.

Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile intermediare.

(4) In cazul ?n care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta ?n cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).

Deducerea personala se acorda numai de primul angajator, ?n limita veniturilor realizate ?n luna respectiva, pana la data lichidarii.

Daca reangajarea are loc ?n aceeasi luna cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate ?n aceasta luna de la angajatorul urmator nu se va lua ?n calcul deducerea personala.

(5) Impozitul calculat si retinut lunar se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 80 alin. (2) din Codul fiscal.

SECTIUNEA a 6-a

Obligatii declarative ale platitorilor de venituri din salarii

17. (1) In aplicarea prevederilor art. 81 declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit se completeaza de platitorul de venit si se depun la organul fiscal la care platitorul de venit este ?nregistrat ?n evidenta fiscala.

(2) Declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit pentru angajatii care au fost detasati la o alta entitate se completeaza de catre angajator sau de catre platitorul de venituri din salarii ?n cazul ?n care angajatul detasat este platit de entitatea la care a fost detasat.

(3) In situatia ?n care plata venitului salarial se face de entitatea la care angajatii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunica platitorului de venituri din salarii la care acestia sunt detasati date referitoare la deducerea personala la care este ?ndreptatit fiecare angajat.

Pe baza acestor date platitorul de venituri din salarii la care angajatii au fost detasati ?ntocmeste statele de salarii si calculeaza impozitul, ?n scopul completarii declaratiei privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit.

(4) Fiecare angajator/platitor de venituri din salarii si asimilate salariilor este obligat, potrivit prevederilor art. 78 alin. (5) din Codul fiscal, sa determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil, prin ?nsumarea impozitului aferent venitului fiecarei luni din anul fiscal, indiferent de numarul de luni ?n care contribuabilul a realizat venituri din salarii si asimilate salariilor de la acesta.

(5) Platitorii de venituri din salarii si asimilate salariilor au obligatia de a completa declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit si pentru veniturile din salarii platite angajatilor pentru activitatea desfasurata de acestia ?n strainatate, indiferent daca impozitul aferent acestor venituri a fost sau nu calculat, retinut si virat. La completarea declaratiei, platitorii de venituri din salarii identifica persoanele care ?n cursul anului precedent au desfasurat activitate salariata ?n strainatate.

(6) Pentru contribuabilii prevazuti la art. 82 din Codul fiscal care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor si pentru care platitorul de venituri nu a optat sa ?ndeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului aferent acestor venituri, obligatia determinarii impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectiva, revine contribuabilului.

(7) In situatia ?n care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si asimilate salariilor si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat ?ncepand cu luna constatarii.

SECTIUNEA a 7-a

Plata impozitului pentru anumite venituri salariale si asimilate salariilor

18. (1) In sensul art. 82 din Codul fiscal, contribuabilii care desfasoara activitatea ?n Romania si obtin venituri sub forma de salarii si asimilate salariilor din strainatate, care, potrivit acestui titlu, se impun ?n Romania, precum si persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate ?n Romania, pentru care angajatorul nu ?ndeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si plata impozitului pe salarii, au obligatia sa depuna lunar o declaratie la organul fiscal competent.

Persoanele fizice, juridice sau orice alta entitate la care ?si desfasoara activitatea contribuabilii prevazuti la art. 82 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia sa depuna o declaratie informativa privind ?nceperea/?ncetarea activitatii acestor contribuabili. Declaratia informativa se depune la organul fiscal ?n a carui raza teritoriala este ?nregistrata ?n evidenta fiscala persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care ?si desfasoara activitatea contribuabilul.

Declaratia informativa se depune ori de cate ori apar modificari de natura ?nceperii/?ncetarii activitatii ?n documentele care atesta raporturile de munca, ?n termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

(2) In ?ntelesul art. 82 alin. (6) din Codul fiscal, sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la pct. 15.

CAPITOLUL IV

Venituri din cedarea folosintei bunurilor

SECTIUNEA 1

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor

19. (1) In categoria veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor, ?n ?ntelesul art. 83 din Codul fiscal, se cuprind veniturile din ?nchirieri si sub?nchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.

(2) Veniturile obtinute din ?nchirieri si sub?nchirieri de bunuri imobile, ?n sensul art. 83 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cele din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor si altora asemenea, inclusiv a unor parti din acestea, utilizate ?n scop de reclama, afisaj si publicitate, a caror folosinta este cedata ?n baza unor contracte de ?nchiriere/sub?nchiriere, uzufruct si altele asemenea.

SECTIUNEA a 2-a

Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor

20. (1) In aplicarea art. 84 din Codul fiscal, ?n vederea determinarii venitului brut, la sumele reprezentand chiria sau arenda ?n bani si/sau la echivalentul ?n lei al veniturilor ?n natura se adauga, daca este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozitiilor legale sau ?ntelegerii contractuale, ?n sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dar sunt efectuate de cealalta parte contractanta.

(2) Reprezinta venit brut si valoarea investitiilor la bunurile mobile si imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui detinator legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosintei bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, si care sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In termen de 30 de zile de la finalizarea investitiilor, partea care a efectuat investitia este obligata sa comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui detinator legal valoarea investitiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal are obligatia sa declare la organul fiscal competent valoarea investitiei, ?n declaratia privind venitul realizat.

(3) Proprietarul are obligatia de a efectua cheltuielile referitoare la ?ntretinerea si repararea locuintei ?nchiriate, potrivit reglementarilor legale ?n vigoare.

(4) In cazul efectuarii de catre chirias a unor astfel de cheltuieli care cad ?n sarcina proprietarului si se ?ncadreaza ?n cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzatoare a chiriei, impunerea ramane nemodificata.

(5) In situatia ?n care chiria reprezinta echivalentul ?n lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru ultima zi a fiecarei luni, corespunzator lunilor din perioada de impunere.

(6) Venitul net se determina ca diferenta ?ntre sumele reprezentand chiria ?n bani si/sau echivalentul ?n lei al veniturilor ?n natura, prevazute ?n contractul ?ncheiat ?ntre parti, si cota de cheltuiala forfetara de 40% reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.

Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative.

Cheltuiala deductibila aferenta venitului, stabilita ?n cota forfetara de 40% aplicata la venitul brut, reprezinta uzura bunurilor ?nchiriate si cheltuielile ocazionate de ?ntretinerea si repararea acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinta, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundatii, incendii si altele asemenea.

SECTIUNEA a 3-a

Reguli aplicabile contributiilor sociale aferente veniturilor realizate din cedarea folosintei bunurilor

21. In sensul art. 90 alin. (1) contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate potrivit titlului V „Contributii sociale obligatorii” se deduc de organul fiscal competent din veniturile realizate pe fiecare sursa din categoria venituri din cedarea folosintei bunurilor, indiferent daca determinarea venitului net se efectueaza ?n sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.

In cazul ?n care veniturile luate ?n calcul la stabilirea bazei anuale de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate depasesc plafonul corespunzator anului fiscal respectiv, stabilit potrivit prevederilor titlului V „Contributii sociale obligatorii”, sunt deductibile sumele reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate alocate venitului corespunzator fiecarei surse, potrivit regulilor de la pct. 17 prevazute ?n normele metodologice date ?n aplicarea prevederilor art. 175 alin. (3) din Codul fiscal.

Organul fiscal competent are obligatia recalcularii venitului net/bazei impozabile si determinarii impozitului pe venit datorat.

CAPITOLUL V

Venituri din investitii

SECTIUNEA 1

Definirea veniturilor din investitii

22. (1) In aplicarea art. 91 lit. b) din Codul fiscal sunt considerate venituri din dobanzi, fara a fi limitate, urmatoarele:

1. dobanzi obtinute din obligatiuni;

b) dobanzi obtinute pentru conturile curente, conturi escrow, depozitele la vedere, colaterale si la termen, inclusiv la certificatele de depozit;

3. suma primita sub forma de dobanda pentru ?mprumuturile acordate;

d) dobanzi obtinute din instrumente alternative de investire de tipul structurilor (depozite structurate) ?n care este legat un instrument derivat cu un depozit;

5. alte venituri obtinute din detinerea de titluri de creanta.

(2) In aplicarea art. 91 lit. c) din Codul fiscal ?n cadrul instrumentelor financiare derivate tranzactionate pe piata la buna ?ntelegere (OTC) se includ, fara a se limita, urmatoarele:

1. forward pe cursul de schimb fara livrare la scadenta;

2. swap pe cursul de schimb;

3. swap pe rata dobanzii;

4. optiuni pe cursul de schimb fara livrare la scadenta;

5. optiuni pe rata dobanzii;

6. optiuni pe actiuni sau indici bursieri;

7. optiuni pe alte active suport (de exemplu: marfuri);

8. optiuni binare;

9. forward rate agreement;

10. swap pe actiuni;

11. sau orice combinatii ale acestora.

Pentru scopuri fiscale, sunt incluse ?n categoria instrumentelor financiare derivate tranzactionate pe piata la buna ?ntelegere (OTC) si tranzactiile ?n marja.

SECTIUNEA a 2-a

Determinarea castigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare, altele decat instrumentele financiare derivate, precum si din transferul aurului financiar

23. (1) In cazul transferurilor titlurilor de valoare exprimate ?n valuta, prevazute la art. 94 din Codul fiscal, cursul de schimb valutar utilizat ?n vederea determinarii castigului si a impozitului aferent este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ziua determinarii castigului.

(2) In sensul art. 94 alin. (11) ?n cazul lichidarii unei persoane juridice, la transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociati/actionari activele din situatiile financiare vor fi evaluate la valoarea justa, respectiv pretul de piata.

Baza impozabila ?n cazul lichidarii unei persoane juridice se stabileste astfel:

a) determinarea sumei reprezentand diferenta ?ntre valoarea elementelor de activ si sumele reprezentand datoriile societatii;

b) determinarea excedentului sumei stabilite la lit. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.

SECTIUNEA a 3-a

Stabilirea venitului din operatiuni cu instrumentele financiare derivate

24. (1) Castigul/pierderea obtinuta din operatiuni de tip repo/reverse repo care au la baza transferul instrumentelor financiare derivate se determina conform regulilor de la art. 95 din Codul fiscal.

(2) Venitul realizat din operatiuni cu instrumente financiare derivate ?l reprezinta ?ncasarile efective din toate aceste operatiuni realizate ?n cursul unui an si evidentiate ?n contul contribuabilului din aceste operatiuni, mai putin ?ncasarile de principal.

Costurile aferente tranzactiei reprezinta platile efective din toate aceste operatiuni realizate ?n cursul unui an si evidentiate ?n contul contribuabilului din aceste operatiuni, mai putin platile de principal.

Prima ?ncasata ?n cadrul optiunilor ?ncheiate pe piete la buna ?ntelegere (OTC) se include ?n veniturile realizate, iar prima platita se include ?n costurile aferente.

In cazul contractelor forward pe cursul de schimb fara livrare la scadenta, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre cursul forward la care se ?ncheie tranzactia initiala si cursul spot/forward la care tranzactia se ?nchide printr-o operatiune legata de sens contrar, multiplicata cu suma contractului si evidentiata ca atare ?n contul clientului la ?nchiderea tranzactiei.

Schimbul valutar la vedere sau la termen nu este inclus ?n operatiuni cu instrumente financiare derivate, daca prin natura lor aceste tranzactii nu sunt asimilate contractelor forward sau optiuni pe cursul de schimb fara livrare la scadenta.

In cazul tranzactiilor ?n marja, castigul/pierderea din aceste tranzactii reprezinta diferenta pozitiva/negativa realizata ?ntre pretul de vanzare si pretul de cumparare evidentiata ?n contul de marja al beneficiarului de venit, diminuata cu costurile aferente tranzactiei dovedite prin documente justificative.

Pentru optiunile cu profit fix (binare), ?n cazul ?n care optiunea se exercita, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre suma ?ncasata/platita ?n urma exercitarii optiunii si prima platita/?ncasata pentru cumpararea/vanzarea optiunii. In cazul ?n care optiunea nu se exercita, baza impozabila o reprezinta suma ?ncasata pentru vanzarea optiunii.

SECTIUNEA a 4-a

Retinerea impozitului din veniturile din investitii

25. In aplicarea art. 97 alin. (5), ?n cazul lichidarii unei persoane juridice obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice.

Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, ?ntocmita de reprezentantul legal al persoanei juridice.

CAPITOLUL VI

Venituri din pensii

SECTIUNEA 1

Retinerea impozitului din venitul din pensii

26. (1) In sensul art. 101 din Codul fiscal drepturile primite ?n conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta venituri din pensii.

(2) La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plata unica potrivit Legii nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon de venit neimpozabil stabilit potrivit art. 100 din Codul fiscal, de la fiecare fond de pensii.

(3) La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plati esalonate ?n rate, ?n conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, plafonul de venit neimpozabil stabilit potrivit art. 100 din Codul fiscal se acorda pentru fiecare rata lunara de la fiecare fond de pensii.

(4) Diferentele de venituri din pensii, prevazute la art. 101 alin. (8) din Codul fiscal, primite de la acelasi platitor si stabilite pentru perioadele anterioare se impoziteaza separat fata de drepturile de pensie ale lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului impozabil lunar din pensii. Venitul lunar impozabil din pensii se stabileste prin deducerea din suma totala, reprezentand diferentele de venituri din pensii, a contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate, datorata potrivit legii, si a plafonului neimpozabil lunar stabilit potrivit art. 100 din Codul fiscal.

(5) Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza, se retine lunar de catre administratorii fondurilor de pensii si se plateste de catre unitatile platitoare ale acestor venituri pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal ?n a carui raza ?si au sediul platitorii de venituri.

(6) Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor alin. (5).

SECTIUNEA a 2-a

Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinatiei unei sume din impozit

27. In ?ntelesul art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la pct. 15.

CAPITOLUL VII

Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura

SECTIUNEA 1

Definirea veniturilor

28. (1) In aplicarea art. 103 din Codul fiscal, veniturile din activitati agricole realizate individual sau ?ntr-o forma de asociere fara personalitate juridica, stabilite pe baza normelor de venit, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. VII al titlului IV din Codul fiscal, indiferent de forma de organizare a activitatii. Veniturile din activitati agricole supuse impunerii pe baza de norme de venit ?n conformitate cu prevederile art. 106 din Codul fiscal cuprind veniturile rezultate din cultivarea terenurilor, cresterea si exploatarea animalelor, detinute cu orice titlu, inclusiv cele luate ?n arenda.

(2) Veniturile din activitati agricole mentionate la art. 103 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal, pentru care sunt stabilite norme de venit conform art. 106 din Codul fiscal, sunt impozabile indiferent daca se face sau nu dovada valorificarii produselor.

(3) Terminologia folosita pentru definirea grupelor de produse vegetale si animale prevazute la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit este cea stabilita potrivit legislatiei ?n materie, astfel:

a) Produsele vegetale cuprinse ?n grupele pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt prevazute ?n Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania, aprobat prin ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.

In cadrul grupei de produse vegetale - leguminoase pentru boabe se cuprind:

1. mazare pentru boabe;

2. fasole pentru boabe;

3. bob;

4. linte;

5. naut;

6. lupin.

b) Grupele de produse animale pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt definite dupa cum urmeaza:

1. vaci si bivolite:

1. vaci - femele din specia taurine care au fatat cel putin o data;

(ii) bivolite - femele din specia bubaline care au fatat cel putin o data;

2. ovine si caprine:

1. oi - femele din specia ovine care au fatat cel putin o data;

2. capre - femele din specia caprine care au fatat cel putin o data;

3. porci pentru ?ngrasat - porci peste 35 de kg, inclusiv scroafele de reproductie;

4. albine - familii de albine;

5. pasari de curte - totalitatea pasarilor din speciile gaini, rate, gaste, curci, bibilici, prepelite.

(4) In vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil veniturilor din activitati agricole, la ?ncadrarea ?n limitele stabilite pentru fiecare grupa de produse vegetale si fiecare grupa de animale vor fi avute ?n vedere suprafetele/capetele de animal ?nsumate ?n cadrul grupei respective.

(5) Sunt considerate ?n stare naturala produsele agricole vegetale obtinute dupa recoltare, precum si produsele de origine animala: lapte, lana, oua, piei crude, carne ?n viu si carcasa, miere si alte produse apicole definite potrivit legislatiei ?n materie, precum si altele asemenea.

Preparatele din lapte si din carne sunt asimilate produselor de origine animala obtinute ?n stare naturala.

Norma de venit stabilita ?n conditiile prevazute la art. 106 din Codul fiscal include si venitul realizat din ?nstrainarea produselor vegetale, a animalelor si a produselor de origine animala, ?n stare naturala.

(6) Modificarea structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale/numarului de capete de animale/familiilor de albine, intervenite dupa data de 25 mai, nu conduce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil.

In cazul suprafetelor destinate produselor vegetale hamei, pomi si vie, suprafetele declarate cuprind numai grupele de produse vegetale intrate pe rod ?ncepand cu primul an de intrare pe rod. Suprafetele din grupa pomii pe rod cuprind numai pomii plantati ?n livezi.

Norma de venit corespunzatoare veniturilor realizate din cresterea si exploatarea animalelor, precum si din valorificarea produselor de origine animala ?n stare naturala, ?n conformitate cu prevederile art. 106 din Codul fiscal, include si venitul realizat din:

a) exemplarele feminine din speciile respective care nu ?ndeplinesc conditiile prevazute la alin. (3) lit. b);

b) exemplarele masculine din speciile respective reprezentand animale provenite din propriile fatari si cele achizitionate numai ?n scop de reproductie pentru animalele detinute de contribuabili si supuse impunerii potrivit prevederilor art. 106 din Codul fiscal (de exemplu: vitei, tauri, bivoli, miei, berbeci, purcei).

Veniturile din activitati agricole generate de exemplarele prevazute la lit. a) si b) incluse ?n norma de venit nu se impoziteaza distinct fata de veniturile realizate din cresterea si exploatarea animalelor din grupele prevazute la alin. (3) lit. b). Contribuabilii au obligatii declarative numai pentru animalele cuprinse ?n grupele care ?ndeplinesc conditiile prevazute la alin. (3) lit. b).

Veniturile din activitati agricole realizate din cresterea si exploatarea exemplarelor masculine din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, indiferent de varsta, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II „Venituri din activitati independente” al titlului IV din Codul fiscal, venitul net anual fiind determinat ?n sistem real, pe baza datelor din contabilitate, numai ?n cazul ?n care acestea au fost achizitionate ?n scopul cresterii si valorificarii lor sub orice forma.

(7) Contribuabilii care obtin doar venituri din activitati agricole pentru care au fost stabilite norme de venit nu au obligatii contabile.

(8) In cazul ?n care un contribuabil desfasoara o activitate agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norma de venit si o alta activitate agricola pentru care nu exista obligatia stabilirii normelor de venit potrivit art. 104 alin. (3) cheltuielile efectuate ?n comun, care sunt aferente veniturilor pentru care exista regimuri fiscale diferite, vor fi alocate proportional cu suprafetele de teren/numarul de capete de animale/numarul de familii de albine detinute.

(9) In cazul ?n care un contribuabil desfasoara o activitate agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norma de venit si o alta activitate independenta pentru care venitul net anual se determina ?n sistem real, pe baza datelor din contabilitate se aplica regimul fiscal specific fiecarei activitati ?n parte.

SECTIUNEA a 2-a

Venituri neimpozabile

29. (1) In aplicarea prevederilor art. 105 nu au obligatii de declarare si nu datoreaza impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului IV din Codul fiscal:

a) persoanele fizice/membrii asocierilor fara personalitate juridica ce detin cu orice titlu suprafete de teren destinate productiei agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee si leguminoase pentru productia de masa verde, destinate furajarii animalelor detinute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit si a celor prevazute la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal;

b) persoanele fizice/membrii asocierilor fara personalitate juridica care obtin venituri din exploatarea pasunilor si fanetelor naturale, ?n conformitate cu prevederile art. 105 alin. (3);

c) contribuabilii arendatori, care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor supuse impunerii potrivit prevederilor cap. IV al titlului IV din Codul fiscal;

d) contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si ?si desfasoara activitatea ?n mod individual, ?n limitele stabilite potrivit tabelului prevazut la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv ?n cazul ?n care veniturile sunt obtinute din exploatarea bunurilor detinute ?n comun sau ?n devalmasie si sunt atribuite conform pct. 30 alin. (2). Suprafetele de teren/animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse ?n patrimoniul personal si genereaza venituri neimpozabile conform art. 62 lit. m) din Codul fiscal.

(2) In cazul contribuabililor care obtin venituri din activitati agricole si ?si desfasoara activitatea sub forma unei asocieri fara personalitate juridica, plafonul neimpozabil se acorda la nivel de asociere.

SECTIUNEA a 3-a

Stabilirea venitului anual din activitati agricole pe baza de norme de venit

30. (1) In aplicarea art. 106 din Codul fiscal, pentru persoanele prevazute la art. 60 pct. 1 lit. d) din Codul fiscal, venitul net anual/norma de venit se reduce proportional cu numarul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului. Impozitul anual/Platile anticipate cu titlu de impozit stabilite conform deciziei de impunere va/vor fi calculat/calculate pentru venitul net anual/norma de venit, reduse proportional cu numarul de zile.

Prevederea se aplica atat ?n cazul persoanei fizice ?ncadrate, ?n cursul anului fiscal, ?n gradul de handicap grav sau accentuat, cat si ?n cazul contribuabilului care ?n cursul perioadei impozabile nu se mai ?ncadreaza ?n gradul de handicap respectiv, potrivit legii.

(2) Veniturile din activitati agricole determinate pe baza de norme de venit, realizate din exploatarea bunurilor (suprafete destinate productiei vegetale/cap de animal/familie de albine), detinute ?n comun sau ?n devalmasie de proprietari, uzufructuari sau de alti detinatori legali, ?nscrisi ?ntr-un document oficial, se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin ?n acea proprietate sau contribuabilului care realizeaza venituri din activitati agricole, ?n situatia ?n care acestea nu se cunosc. In cazul persoanelor fizice pentru care nu a fost finalizata procedura succesorala, veniturile corespunzatoare suprafetelor destinate productiei vegetale/cap de animal/familie de albine se atribuie contribuabilului care realizeaza venituri din activitati agricole.

SECTIUNEA a 4-a

Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole

31. (1) In sensul art. 107 din Codul fiscal, perioada de declarare a suprafetelor cultivate/cap de animal/familie de albine este pana la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal pentru anul ?n curs si cuprinde informatii privind suprafetele cultivate/capetele de animal/familiile de albine detinute la data declararii.

In cazul contribuabililor care realizeaza venituri din activitati agricole atat individual, cat si ?ntr-o forma de asociere, ?n declaratia depusa pana la data de 25 mai inclusiv contribuabilii vor completa numai informatii referitoare la activitatea desfasurata ?n mod individual.

Contribuabilii/asocierile fara personalitate juridica care au depus declaratia prevazuta la art. 107 alin. (2) din Codul fiscal pot depune o noua declaratie pentru anul ?n curs, pana la data de 25 mai a anului respectiv, ?n situatia modificarii structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale/numarului de capete de animale/familii de albine.

(2) In cazul contribuabililor/asocierilor fara personalitate juridica care depun cu ?ntarziere declaratia pentru anul ?n curs, dupa data de 25 mai, informatiile cuprinse ?n declaratie vizeaza suprafetele cultivate/capetele de animale/familiile de albine detinute la data de 25 mai.

(3) Pe baza declaratiilor depuse de contribuabili/asocieri fara personalitate juridica, organul fiscal competent stabileste impozitul anual datorat. Impozitul determinat de organul fiscal competent reprezinta impozit final si nu se recalculeaza.

(4) Nu au obligatii declarative contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si ?si desfasoara activitatea sub forma unei asocieri fara personalitate juridica, obligatiile declarative fiind ?ndeplinite de asociatul care raspunde pentru ?ndeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice.

CAPITOLUL VIII

Venituri din premii si din jocuri de noroc

32. (1) In sensul aplicarii prevederilor art. 108 alin. (1) din Codul fiscal ?n aceasta categorie se cuprind venituri ?n bani si/sau ?n natura, ca de exemplu:

a) venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, stiinta si arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii;

b) venituri sub forma de premii ?n bani si/sau ?n natura acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevazuti ?n legislatia ?n materie, pentru rezultatele obtinute la competitii sportive interne si internationale, altele decat:

1. veniturile prevazute la art. 62 din Codul fiscal;

(ii) veniturile platite de entitatea cu care acestia au relatii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului IV din Codul fiscal;

3. venituri impozabile obtinute din jocuri de noroc.

(2) In scopul delimitarii veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate castiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participantilor la joc de catre orice persoana juridica autorizata sa exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislatiei ?n materie.

CAPITOLUL IX

Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

SECTIUNEA 1

Definirea venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

33. (1) In aplicarea prevederilor art. 111 alin. (1) din Codul fiscal se definesc urmatorii termeni:

a) prin contribuabil, ?n sensul art. 111 din Codul fiscal, se ?ntelege persoana fizica careia ?i revine obligatia de plata a impozitului.

In cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia prin acte juridice ?ntre vii, contribuabil este cel din patrimoniul caruia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele acestuia: vanzatorul, credirentierul, transmitatorul ?n cazul contractului de ?ntretinere, al actului de dare ?n plata, al contractului de tranzactie etc., cu exceptia transferului prin donatie.

In contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toti copermutantii, coschimbasii, cu exceptia schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliara, cu un bun mobil, situatie ?n care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.

In cazul transferului dreptului de proprietate prin donatie, calitatea de contribuabil revine donatarului, ?n situatia ?n care acesta este contribuabil potrivit prevederilor titlului IV „Impozitul pe venit” din Codul fiscal.

Contribuabil este si persoana fizica din patrimoniul careia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.

In cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauza de moarte, prin succesiune legala sau testamentara, calitatea de contribuabil revine mostenitorilor legali sau testamentari, precum si legatarilor cu titlu particular;

2. prin constructii de orice fel se ?ntelege:

1. constructii cu destinatia de locuinta;

2. constructii cu destinatia de spatii comerciale;

(iii) constructii industriale, hale de productie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcari;

(iv) orice constructie sau amenajare subterana ori supraterana cu caracter permanent, pentru a carei edificare este necesara autorizatia de constructie ?n conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) prin terenul aferent constructiilor se ?ntelege terenuri-curti, constructii si anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic - numarul cadastral - sau care constituie un singur corp funciar;

d) prin terenuri de orice fel, fara constructii, se ?ntelege terenurile situate ?n intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosinta, cum ar fi: curti, gradini, teren arabil, pasune, faneata, teren forestier, vii, livezi si altele asemenea pe care nu sunt amplasate constructii si nu pot fi ?ncadrate ?n categoria terenurilor aferente constructiilor ?n ?ntelesul lit. c);

e) prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia se ?ntelege ?nstrainarea, prin acte juridice ?ntre vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizeaza acest transfer: vanzare-cumparare, donatie, renta viagera, ?ntretinere, schimb, dare ?n plata, tranzactie, aport la capitalul social, inclusiv ?n cazul cand transferul se realizeaza ?n baza unei hotarari judecatoresti si altele asemenea;

f) nu constituie transfer impozabil constatarea prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila/hotarare judecatoreasca definitiva si executorie a dobandirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii.

#M6

7. *** Abrogata

8. *** Abrogata

#B

(2) In aplicarea art. 111 alin. (2) din Codul fiscal, nu se datoreaza impozit la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate ?n temeiul urmatoarelor legi speciale: Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.

Este exceptata de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donatie ?ntre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si ?ntre soti. Dovada calitatii de sot, ruda sau afin se face cu acte de stare civila.

Instrainarea ulterioara a proprietatilor imobiliare dobandite ?n conditiile prevazute la paragrafele 1 si 2 va fi supusa impozitarii, cu exceptia transmiterii dreptului de proprietate prin donatie ?ntre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si ?ntre soti.

#M6

Face exceptie de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia pentru proprietatile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 7 alin. (8) din normele metodologice date ?n aplicarea art. 68 din Codul fiscal, acestea fiind incluse ?n categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determina pe baza datelor din contabilitate. Pentru aplicarea regimului fiscal stabilit ?n cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, pentru proprietatile imobiliare din patrimoniul afacerii, contribuabilii au obligatia prezentarii urmatoarelor documente: certificatul de ?nregistrare sau, dupa caz, certificatul de ?nregistrare fiscala si extrasul de carte funciara din care sa rezulte ca imobilul face parte din patrimoniul afacerii.

#B

In cazul partajului judiciar sau voluntar, precum si al regimului separatiei de bunuri nu se datoreaza impozit.

3. In cazul procedurii succesorale se aplica urmatoarele reguli:

a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data ?ntocmirii ?ncheierii de finalizare a succesiunii;

b) impozitul datorat va fi achitat de catre contribuabil la data ?ntocmirii ?ncheierii finale de catre notarul public;

c) ?n situatia ?n care succesiunea legala sau testamentara este dezbatuta si finalizata prin ?ntocmirea ?ncheierii de finalizare a succesiunii ?n termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datoreaza impozit. Nu se datoreaza impozit nici ?n situatia ?n care, dupa finalizarea succesiunii, se solicita certificat de mostenitor suplimentar si se ?ntocmeste ?ncheierea finala suplimentara ?nainte de expirarea termenului de 2 ani;

d) ?n cazul finalizarii succesiunii prin ?ntocmirea ?ncheierii finale dupa expirarea termenului de 2 ani, mostenitorii datoreaza impozitul de 1% prevazut ?n art. 111 alin. (3) din Codul fiscal;

e) ?n cazul ?n care succesiunea a fost finalizata prin ?ntocmirea ?ncheierii de finalizare ?nainte de expirarea termenului de 2 ani si se solicita certificat de mostenitor suplimentar dupa expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, mostenitorii datoreaza impozit ?n conditiile art. 111 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietatile imobiliare ce se vor declara si mentiona ?n ?ncheierea finala suplimentara;

f) ?n cazul succesiunilor vacante si al partajului succesoral nu se datoreaza impozit;

g) impozitul se calculeaza si se ?ncaseaza la valoarea proprietatilor imobiliare cuprinse ?n masa succesorala.

Masa succesorala, din punct de vedere fiscal si ?n conditiile art. 111 alin. (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar declarat de succesibili.*) In cazul ?n care acestia nu au cunostinta sau nu declara valoarea bunurilor imobile ce compun masa succesorala, la stabilirea valorii masei succesorale vor fi avute ?n vedere valorile bunurilor din studiul de piata. In scop fiscal, prin activul net imobiliar se ?ntelege valoarea proprietatilor imobiliare dupa deducerea pasivului succesoral corespunzator acestora. In pasivul succesiunii se includ obligatiile certe si lichide dovedite prin acte autentice si/sau executorii, precum si cheltuielile de ?nmormantare pana la concurenta sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu ?nscrisuri.

In cazul ?n care ?n activul succesoral se cuprind si bunuri mobile, drepturi de creanta, actiuni, certificate de actionar etc., se va stabili proportia valorii proprietatilor imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proportional cu cota ce revine fiecareia din categoriile de bunuri mobile sau imobile.

Dupa deducerea pasivului succesoral corespunzator bunurilor imobile, din valoarea acestora se determina activul net imobiliar reprezentand baza impozabila;

h) ?n cazul ?n care procedura succesorala se finalizeaza prin hotarare judecatoreasca, se aplica dispozitiile prezentului alineat.

#CIN

*) La punctul 33 alineatul (3) litera g), teza a doua a fost modificata conform articolului unic lit. D pct. 5 din Hotararea Guvernului nr. 284/2017 (#M6). Celelalte teze de la litera g) au fost pastrate conform formei ?n vigoare ?nainte de modificarea efectuata prin Hotararea Guvernului nr. 284/2017 (#M6).

#M6

(4) In sensul prevederilor art. 111 alin. (4) din Codul fiscal, la transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevazut la art. 111 alin. (1) din Codul fiscal se calculeaza prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil, care se stabileste ca diferenta ?ntre valoarea tranzactiei si plafonul neimpozabil de 450.000 lei. Valoarea tranzactiei proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, luata ?n calcul la stabilirea venitului impozabil, nu include TVA aferenta, ?n cazul ?n care aceasta se aplica tranzactiei respective.

In cazul unei/unor proprietati imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, venitul impozabil se determina astfel:

a) ?n situatia ?n care legislatia ?n materie impune ?ntocmirea unui raport de evaluare, venitul impozabil se stabileste prin deducerea plafonului neimpozabil de 450.000 lei din valoarea tranzactiei reprezentand valoarea proprietatii/proprietatilor imobiliare din actul de transfer aduse ca aport, care nu poate fi mai mica decat valoarea rezultata din raportul de evaluare;

b) ?n situatia ?n care legislatia ?n materie nu impune ?ntocmirea unui raport de evaluare, venitul impozabil se stabileste prin deducerea plafonului neimpozabil de 450.000 lei din valoarea tranzactiei reprezentand valoarea proprietatii/proprietatilor imobiliare din actul de transfer aduse ca aport.

Pentru constructiile neterminate, la ?nstrainarea acestora, venitul impozabil se stabileste prin deducerea plafonului neimpozabil de 450.000 lei din valoarea determinata pe baza unui raport de expertiza/evaluare, care va cuprinde valoarea constructiei neterminate la care se adauga valoarea terenului aferent declarata de parti. Raportul de expertiza/evaluare se ?ntocmeste pe cheltuiala contribuabilului de un expert/evaluator autorizat ?n conditiile legii.

In cazul schimbului unei/unor proprietati imobiliare cu alta/alte proprietati imobiliare se considera ca au loc doua tranzactii, iar venitul impozabil aferent fiecareia dintre cele doua tranzactii se determina prin deducerea din valoarea fiecarei tranzactii a plafonului neimpozabil de 450.000 lei.

In cazul schimbului unei proprietati imobiliare cu un bun mobil al unei persoane fizice, venitul impozabil se stabileste pentru persoana fizica ce transmite proprietatea imobiliara, la valoarea tranzactiei reprezentand valoarea proprietatii imobiliare din actul de transfer diminuata cu plafonul neimpozabil de 450.000 lei.

#B

Studiul de piata reprezinta colectarea informatiilor de pe piata imobiliara ?n ceea priveste oferta/cererea si valorile de piata corespunzatoare proprietatilor imobiliare care fac obiectul transferului dreptului de proprietate potrivit prevederilor art. 111 din Codul fiscal. Acesta trebuie sa contina informatii privind valorile minime consemnate pe piata imobiliara ?n anul precedent ?n functie de tipul proprietatii imobiliare, de categoria localitatii unde se afla situata aceasta, respectiv zone ?n cadrul localitatii/rangul localitatii. Studiile de piata sunt comunicate de catre Camerele Notarilor Publici, dupa fiecare actualizare, directiilor generale regionale ale finantelor publice din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, pentru a fi utilizate ?ncepand cu data de ?ntai a lunii urmatoare primirii acestora.

In anul 2016, expertizele privind valoarea de circulatie a proprietatilor imobiliare pentru anul 2015, actualizate pentru anul 2016, sunt asimilate studiului de piata.

In cazul ?n care valoarea declarata de parti ?n actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale este inferioara valorii minime stabilite prin studiul de piata, notarul public transmite o notificare organului fiscal competent cu privire la respectiva tranzactie, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare semestrului ?n care a avut loc aceasta. Notificarea trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:

1. partile contractante;

2. numarul actului notarial;

3. valoarea ?nscrisa ?n actul de transfer;

4. valoarea stabilita ?n studiul de piata.

#M6

(4^1) In cazul transferului unei proprietati imobiliare detinute ?n coproprietate, venitul impozabil se stabileste pentru proprietatea imobiliara transferata prin deducerea din valoarea tranzactiei reprezentand valoarea totala din actul de transfer a plafonului neimpozabil de 450.000 lei. Venitul impozabil ce revine coproprietarilor se atribuie fiecaruia, corespunzator cotei de detinere. In situatia ?n care cotele de detinere nu sunt precizate, se prezuma ca fiecare coproprietar detine o cota egala cu a celorlalti.

(4^2) In cazul transferului unei proprietati imobiliare detinute ?n devalmasie, venitul impozabil se stabileste pentru proprietatea imobiliara transferata prin deducerea din valoarea tranzactiei reprezentand valoarea totala din actul de transfer a plafonului neimpozabil de 450.000 lei. Venitul impozabil ce revine coproprietarilor devalmasi se atribuie fiecaruia ?n cote egale.

#B

(5) In aplicarea art. 111 alin. (6) din Codul fiscal, impozitul se va calcula si se va ?ncasa de catre notarul public, anterior autentificarii actului sau semnarii ?ncheierii de finalizare a procedurii succesorale.

Impozitul poate fi platit de catre contribuabil fie ?n numerar, pe chitanta, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, ?ntr-un cont al biroului notarial. In cazul platii impozitului prin virament bancar, dovada achitarii se face cu ordinul de plata.

Documentul de plata a impozitului de catre contribuabil se va mentiona ?n ?ncheierea de autentificare, respectiv ?n ?ncheierea de finalizare a procedurii succesorale si ?n certificatul de mostenitor.

Modelul chitantelor ce vor fi utilizate de catre notarii publici la ?ncasarea impozitului se va stabili si se va tipari de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania.

In situatia ?n care instantele judecatoresti nu transmit ?n termenul legal documentatia prevazuta de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentatiei prezentate de acesta. In situatia ?n care la primirea documentatiei transmise de instantele judecatoresti constata diferente care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.

#M6

In situatia ?n care o hotarare judecatoreasca sau documentatia aferenta acesteia includ valoarea proprietatii imobiliare, stabilita de un expert autorizat ?n conditiile legii, venitul impozabil pentru transferul proprietatii imobiliare se determina ca diferenta ?ntre valoarea tranzactiei reprezentand valoarea proprietatii imobiliare si suma neimpozabila de 450.000 lei.

In cazul ?n care ?n hotararea judecatoreasca nu este precizata valoarea proprietatii imobiliare stabilita de un expert autorizat ?n conditiile legii sau ?n documentatia aferenta hotararii nu este cuprinsa expertiza privind stabilirea valorii de circulatie a imobilului, venitul impozabil se determina prin deducerea din valoarea tranzactiei stabilita potrivit art. 111 alin. (5) din Codul fiscal a sumei neimpozabile de 450.000 lei.

#B

In cazul transferurilor prin executare silita, dupa expirarea termenului de 10 zile inclusiv, ?n care contribuabilul are obligatia declararii venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalitati decat procedura notariala sau judecatoreasca, organul de executare silita trebuie sa solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului si emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentatiei aferente transferului.

CAPITOLUL X

Venituri din alte surse

#M6

(1) In aplicarea art. 114 din Codul fiscal, ?n aceasta categorie se includ, pe langa veniturile enumerate la art. 114 alin. (2) din Codul fiscal, de exemplu, si urmatoarele venituri realizate de persoanele fizice:

#B

a) remuneratiile pentru munca prestata ?n interesul unitatilor apartinand Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si ?n atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care executa pedepse privative de libertate;

b) veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;

c) sumele platite de catre organizatori persoanelor care ?nsotesc elevii la concursuri si alte manifestari scolare;

d) indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor si personalului tehnic auxiliar pentru executarea atributiilor privind desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare si locale;

e) veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate si altele asemenea;

f) tichetele cadou acordate persoanelor fizice ?n afara unei relatii generatoare de venituri din salarii;

g) venituri sub forma anumitor bunuri, servicii si alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, fosti salariati, si membrii de familie ai acestora, potrivit clauzelor contractului de munca sau ?n baza unor legi speciale;

h) sume ramase disponibile dupa acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare si regenerare a padurilor si a caror restituire a fost solicitata de proprietarii de paduri persoane fizice, ?n conformitate cu prevederile Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicata, cu modificarile ulterioare;

i) veniturile obtinute de persoanele fizice sub forma bacsisului, potrivit prevederilor legale.

(2) In veniturile din activitatile prevazute la art. 114 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care nu sunt ?nregistrati fiscal potrivit legislatiei ?n materie si care desfasoara activitati de productie, comert, prestari de servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuala, precum si venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, fara a avea caracter de continuitate si pentru care nu sunt aplicabile prevederile cap. II „Venituri din activitati independente” si cap. VII „Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura” din titlul IV al Codului fiscal.

CAPITOLUL XI

Venitul net anual impozabil

SECTIUNEA 1

Stabilirea venitului net anual impozabil

35. (1) In aplicarea art. 118 din Codul fiscal, venitul net anual se determina de catre contribuabil, pe fiecare sursa, din urmatoarele categorii:

1. venituri din activitati independente;

2. venituri din cedarea folosintei bunurilor;

c) venituri din activitati agricole impuse ?n sistem real, venituri din silvicultura si piscicultura.

(2) Venitul net anual impozabil/Castigul net anual impozabil se determina de organul fiscal competent.

(3) Venitul impozabil ce se realizeaza ?ntr-o fractiune de an sau ?n perioade diferite, ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual impozabil.

(4) Impozitul pe venitul anual impozabil se calculeaza pentru veniturile din Romania si/sau din strainatate.

(5) Pentru determinarea venitului net anual impozabil se procedeaza astfel:

a) se determina venitul net anual/pierderea fiscala anuala pentru activitatea desfasurata ?n cadrul fiecarei surse din categoriile de venit mentionate la alin. (1) al prezentului punct, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuala luat/luata ?n calcul la determinarea venitului net anual impozabil este venitul net/pierderea distribuit/distribuita;

b) venitul net anual impozabil se determina pe fiecare sursa de venit prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale din aceeasi sursa admise la report pentru anul fiscal de impunere.

Daca pierderile fiscale reportate aferente unei surse sunt mai mari decat venitul net anual al sursei respective, rezultatul reprezinta pierdere de reportat.

(6) Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, ?nregistrate pentru fiecare sursa de venit din categoriile de venituri, reprezinta pierdere fiscala pentru acea sursa de venit.

(7) In aplicarea art. 118 alin. (4) din Codul fiscal, daca ?n urma compensarii admise pentru anul fiscal ramane o pierdere necompensata, aceasta reprezinta pierdere fiscala reportata pe anii urmatori pana la al saptelea an inclusiv.

8. Regulile de compensare si reportare a pierderilor sunt urmatoarele:

a) reportarea pierderilor se va face an dupa an, pe sursa respectiva, ?ncepand cu pierderea cea mai veche;

b) dreptul la reportul pierderii este personal si supus identitatii contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricarei alte persoane, ?n scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, si reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului decedat.

SECTIUNEA a 2-a

Declaratii privind venitul estimat/norma de venit

36. (1) In sensul art. 120 din Codul fiscal contribuabilii care ?ncep o activitate independenta, precum si cei care realizeaza venituri din activitati agricole impuse ?n sistem real, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activitati independente, au obligatia declararii veniturilor si cheltuielilor estimate a se realiza ?n anul de impunere, pe fiecare sursa si categorie de venit. Declararea veniturilor si a cheltuielilor estimate se face prin depunerea declaratiei privind venitul estimat/norma de venit, pe fiecare sursa si categorie de venit, la organul fiscal competent, ?n termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

Obligatia depunerii declaratiilor privind venitul estimat/norma de venit revine atat contribuabililor care determina venitul net ?n sistem real si desfasoara activitatea ?n mod individual sau ?ntr-o forma de asociere care nu da nastere unei persoane juridice, cat si contribuabililor pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, cu exceptia veniturilor din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit.

Contribuabilii care ?n anul 2015 au realizat venituri din activitati independente impozitate prin metoda de retinere la sursa, altele decat cele din drepturi de proprietate intelectuala, iar ?ncepand cu anul 2016 pentru aceste venituri se schimba regimul fiscal prin efectul legii, au obligatia depunerii declaratiei privind venitul estimat/norma de venit pana la data de 31 ianuarie 2016 inclusiv.

Nu depun declaratii privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care desfasoara activitati independente pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.

In cazul ?n care contribuabilul obtine venituri ?ntr-o forma de asociere, fiecare asociat va declara veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fara personalitate juridica, cu exceptia asociatiilor care realizeaza venituri din activitati agricole pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit, precum si a asocierilor prevazute la art. 125 alin. (10) din Codul fiscal.

(2) Asocierile fara personalitate juridica ce ?ncep o activitate independenta au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat/norma de venit la organul fiscal ?n a carui raza teritoriala ?si are sediul asociatia, ?n termen de 30 de zile de la ?ncheierea contractului de asociere, odata cu ?nregistrarea acestuia la organul fiscal.

(3) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia depunerii la organul fiscal competent a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit pe fiecare sursa de realizare a venitului, odata cu ?nregistrarea contractului de cedare a folosintei bunurilor, ?n termen de 30 de zile de la ?ncheierea acestuia.

Nu depun declaratie privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care realizeaza venituri din arenda.

(4) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente impuse pe baza de norme de venit si care solicita trecerea pentru anul fiscal urmator la impunerea ?n sistem real vor depune declaratia privind venitul estimat/norma de venit pana la data de 31 ianuarie, completata corespunzator. Contribuabilii care ?ncep o activitate impusa pe baza de norme de venit si opteaza pentru determinarea venitului net ?n sistem real vor depune declaratia privind venitul estimat/norma de venit ?n termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, completata corespunzator.

(5) Organul fiscal competent este definit potrivit legislatiei ?n materie.

(6) In sensul art. 120 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaratii privind venitul estimat/norma de venit ?n vederea recalcularii nivelului platilor anticipate se ?ntelege: ?ntreruperi temporare de activitate ?n cursul anului din motive medicale justificate cu documente, situatii de forta majora, alte cauze care genereaza modificarea veniturilor.

SECTIUNEA a 3-a

Stabilirea platilor anticipate de impozit

37. (1) In aplicarea prevederilor art. 121 din Codul fiscal, platile anticipate se stabilesc de catre organul fiscal competent definit potrivit legislatiei ?n materie.

Plata sumelor astfel stabilite se efectueaza la organul fiscal competent.

Pentru stabilirea platilor anticipate se va utiliza cota de impunere prevazuta la art. 64 alin. (1) din Codul fiscal.

(2) Sumele reprezentand plati anticipate se achita ?n 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie si 25 decembrie.

(3) In cazul contribuabililor impusi pe baza de norme de venit, stabilirea platilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzator activitatii desfasurate.

(4) Solicitarea emiterii unei noi decizii de plata anticipata, potrivit art. 120 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de catre contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat/norma de venit.

(5) In cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natura, pentru care platile anticipate se stabilesc atat de organul fiscal, cat si prin retinere la sursa, la stabilirea platilor anticipate de catre organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa, proportional cu ponderea acestora ?n totalul veniturilor brute.

(6) In aplicarea prevederilor art. 121 alin. (8) si (9) din Codul fiscal, contribuabilii care reziliaza contractele de ?nchiriere ?n cursul anului au obligatia sa ?nstiinteze ?n scris ?n termen de 5 zile organul fiscal competent. In acest sens se vor anexa, ?n copie, documentele din care sa rezulte rezilierea contractelor de ?nchiriere, cum ar fi declaratia pe propria raspundere.

SECTIUNEA a 4-a

Declaratia privind venitul realizat

38. (1) In sensul prevederilor art. 122 declaratiile privind venitul realizat sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile si cheltuielile deductibile efectuate ?n scopul realizarii veniturilor, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursa, ?n vederea stabilirii de catre organul fiscal a platilor anticipate.

(2) Declaratiile privind venitul realizat se depun, ?n intervalul 1 ianuarie - 25 mai inclusiv al anului urmator celui de realizare a venitului, la organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei ?n materie.

(3) Contribuabilii care realizeaza venituri din strainatate impozabile ?n Romania au obligatia sa declare ?n Romania veniturile respective pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.

(4) Contribuabilii care ?nceteaza sa mai aiba domiciliul fiscal ?n Romania vor depune la organul fiscal ?n a carui raza teritoriala au avut domiciliul fiscal o declaratie privind venitul realizat.

Declaratiile vor cuprinde veniturile si cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada ?n care contribuabilii au avut domiciliul ?n Romania.

SECTIUNEA a 5-a

Stabilirea si plata impozitului anual datorat

39. (1) Sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta pct. 15 dat ?n aplicarea art. 79 din Codul fiscal.

(2) Organul fiscal competent stabileste venitul net anual impozabil/castigul net anual impozabil si impozitul anual datorat pe baza declaratiei privind venitul realizat si emite decizia de impunere la termenul si ?n forma stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

(3) Decizia de impunere anuala se emite de organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei ?n materie.

SECTIUNEA a 6-a

Proprietatea comuna si asociatiile fara personalitate juridica

40. (1) In sensul prevederilor art. 124 din Codul fiscal, venitul net obtinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala detinute ?n comun se atribuie proportional cu cotele-parti pe care titularii acestora le detin ?n acea proprietate, determinate conform regulilor ?n vigoare specifice fiecarui domeniu.

In cazul ?n care cotele-parti nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face ?n mod egal.

(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute ?n comun pe cote-parti se repartizeaza ?ntre coproprietari proportional cu cotele detinute de acestia ?n coproprietate. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute ?n comun ?n devalmasie se repartizeaza ?n mod egal ?ntre proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face ?n conditiile ?n care ?n contractul de cedare a folosintei se mentioneaza ca partea contractanta care cedeaza folosinta este reprezentata de coproprietari. In conditiile ?n care coproprietarii decid asupra unei alte ?mpartiri, se va anexa la contract un act autentificat din care sa rezulte vointa partilor.

SECTIUNEA a 7-a

Reguli privind asocierile fara personalitate juridica

41. (1) In sensul art. 125 sunt supuse obligatiei de ?ncheiere si ?nregistrare a unui contract de asociere atat asociatiile fara personalitate juridica, ale caror constituire si functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociatii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civila medicala, cabinete asociate de avocati, societate civila profesionala de avocati, notari publici asociati, asociatii ?n participatiune constituite potrivit legii, cat si orice asociere fara personalitate juridica constituita ?n baza Codului civil.

(2) Asociatul desemnat conform prevederilor art. 125 alin. (2) din Codul fiscal are si urmatoarele obligatii:

a) sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile, ?n conformitate cu prevederile cap. II al titlului IV din Codul fiscal;

b) sa determine venitul net/pierderea obtinut/obtinuta ?n cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati potrivit prevederilor art. 125 alin. (5) din Codul fiscal;

c) sa depuna o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal la care asociatia este ?nregistrata ?n evidenta fiscala, ?n conformitate cu prevederile art. 121 din Codul fiscal;

d) sa ?nregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este ?nregistrata ?n evidenta fiscala, ?n termen de 30 de zile de la data ?ncheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se ?ntelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;

5. alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului IV din Codul fiscal.

(3) In cazul asocierilor care realizeaza venituri din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit, asociatul desemnat are urmatoarele obligatii:

a) sa ?nregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este ?nregistrata ?n evidenta fiscala, ?n termen de 30 de zile de la data ?ncheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se ?ntelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;

b) sa determine venitul impozabil obtinut ?n cadrul asociatiei, precum si distribuirea acestuia pe asociati potrivit prevederilor art. 107 alin. (2);

3. alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului IV din Codul fiscal.

(4) Asociatia, cu exceptia celor care realizeaza venituri din activitati agricole impuse pe baza normelor de venit, prin asociatul desemnat, depune, pana la data de 15 martie a anului urmator, la organul fiscal la care asociatia este ?nregistrata ?n evidenta fiscala o declaratie anuala care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizata pe asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat, conform prevederilor art. 125 alin. (4)

O copie de pe declaratie se transmite de catre asociatul desemnat fiecarui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei ?n declaratia privind venitul realizat.

(5) Venitul net se considera distribuit si daca acesta ramane la asociatie sau este pus la dispozitie asociatilor.

(6) In cazul modificarii cotelor de participare ?n cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:

a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfarsitul lunii ?n care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt ?nregistrate ?n evidentele contabile;

b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecarui asociat, ?n functie de cotele de participare, pana la data modificarii acestora;

c) la sfarsitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuala se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenta se aloca asociatilor, ?n functie de cotele de participare ulterioare modificarii acestora;

d) venitul net/pierderea anual/anuala distribuit/distribuita fiecarui asociat se determina prin ?nsumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) si c).

(7) In cazul societatii civile cu personalitate juridica, constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, se aplica regulile de determinare a venitului net din activitati independente.

In cazul filialei constituite potrivit legii speciale prin asocierea unei societati profesionale cu raspundere limitata cu una sau mai multe persoane fizice, filiala fiind supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, determinarea venitului obtinut ?n cadrul entitatii se efectueaza ?n sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

Pentru membrii asociati ?n cadrul filialei se aplica urmatoarele reguli:

1. persoanele fizice asociate au obligatia sa asimileze acest venit distribuit ?n functie de cota de participare venitului net anual din activitati independente;

2. societatea profesionala cu raspundere limitata asociata ?n cadrul filialei va include venitul distribuit ?n functie de cota de participare ?n venitul brut al activitatii independente, pentru anul fiscal respectiv.

Persoanele fizice care obtin venituri dintr-o activitate desfasurata ?ntr-o forma de organizare cu personalitate juridica constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, au obligatia sa asimileze acest venit distribuit venitului net anual din activitati independente.

CAPITOLUL XII

Aspecte fiscale internationale

SECTIUNEA 1

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati independente

42. (1) In aplicarea prevederilor art. 126 din Codul fiscal pentru veniturile realizate de un nerezident din activitati independente, atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net anual impozabil aferent acestuia.

(2) Pentru calculul impozitului pe veniturile din activitati independente, altele decat cele prevazute la art. 74 din Codul fiscal, sumele reprezentand plati anticipate ?n contul impozitului anual pe venit se stabilesc de catre organul fiscal pe a carui raza teritoriala se realizeaza ?n ?ntregime sau cu preponderenta venitul.

(3) Dupa ?ncheierea anului fiscal organul fiscal va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit.

SECTIUNEA a 2-a

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente

43. (1) In sensul prevederilor art. 127 din Codul fiscal, veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din Romania din activitati dependente se impoziteaza separat pe fiecare sursa/loc de realizare, impozitul lunar calculat fiind impozit final. Dupa ?ncheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.

#M3

(2) Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara o activitate ?n Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri ?ncheiate de Romania cu diverse state se impun pentru veniturile realizate ?n intervalul de timp ce depaseste perioada de scutire, potrivit titlului IV sau art. 223 alin. (1) si (2) al titlului VI, dupa caz, din Codul fiscal.

#B

(3) Veniturile din activitati dependente obtinute ca urmare a desfasurarii activitatii ?n Romania de persoane fizice rezidente ale unor state cu care Romania nu are ?ncheiate conventii de evitare a dublei impuneri si platite de angajatori rezidenti sau nerezidenti se impoziteaza ?n Romania din prima zi de desfasurare a activitatii. De asemenea, se impun din prima zi de desfasurare a activitatii dependente ?n Romania si veniturile obtinute de persoanele fizice care nu fac dovada rezidentei ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri.

(4) a) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri ?ncheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care ?si desfasoara activitatea ?n Romania se impun daca persoana fizica este prezenta ?n Romania una sau mai multe perioade de timp ce depasesc ?n total 183 de zile ?n orice perioada de 12 luni consecutive care se ?ncheie ?n anul calendaristic ?n cauza sau ?n perioada si conditiile mentionate ?n conventia de evitare a dublei impuneri ?ncheiata de Romania cu statul strain si numai daca respectiva persoana fizica face dovada rezidentei ?n statul cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri.

b) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri ?ncheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care ?si desfasoara activitatea ?n Romania si sunt prezente ?n Romania o perioada mai mica de 183 de zile ?n orice perioada de 12 luni consecutive care se ?ncheie ?n anul calendaristic ?n cauza sau ?n perioada si conditiile mentionate ?n conventia de evitare a dublei impuneri ?ncheiata de Romania cu statul strain se impun ?n Romania daca este ?ndeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:

(i) salariul este platit de un angajator care este rezident sau ?n numele acestuia;

(ii) salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident ?l are ?n Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent ?n Romania).

c) Veniturile din salarii se impoziteaza ?ncepand cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare ?n Romania de pe pasaport, dupa caz.

La determinarea impozitului se va avea ?n vedere principiul celor 183 de zile care sfarsesc ?n anul calendaristic ?n cauza. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicandu-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport si alte documente prin care se atesta intrarea ?n Romania. In calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte zile petrecute pe teritoriul Romaniei. Orice fractiune de zi ?n care contribuabilul este prezent ?n Romania conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.

(5) Contribuabilii prevazuti la alin. (4) al prezentului punct sunt obligati ca ?n termen de 15 zile de la data ?nceperii activitatii sa se adreseze organului fiscal ?n a carui raza teritoriala se realizeaza venitul, ?n vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, ?n conformitate cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri, ?ncheiate de Romania cu alte state.

Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, dupa caz, urmatoarele:

1. cerere;

b) copie de pe documentul care reglementeaza raportul de munca si traducerea acestuia ?n limba romana, certificata de traducatori autorizati;

c) certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala competenta a statului al carui rezident este sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, document vizat de organul fiscal al statului sau de rezidenta, tradus si legalizat de organul autorizat din Romania;

d) documentele care atesta dreptul de munca si de sedere, dupa caz, pe teritoriul Romaniei.

Daca persoanele fizice nerezidente nu prezinta ?n termenul stabilit documentele prevazute la alineatul precedent, acestea datoreaza impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfasurare a activitatii. In situatia ?n care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului platit.

(6) Contribuabilii platiti din strainatate de un angajator nerezident care ?si prelungesc perioada de sedere ?n Romania, precum si cei care, prin prezente repetate ?n Romania, depasesc 183 de zile sau perioada mentionata ?n conventiile de evitare a dublei impuneri sunt obligati sa ?nstiinteze ?n scris organul fiscal competent despre depasirea acestui termen, caz ?n care datoreaza impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii ?n Romania.

#M6

(7) In situatia ?n care persoanele fizice care au desfasurat activitatea ?n Romania ?ntr-o perioada mai mica de 183 de zile ?n orice perioada de 12 luni consecutive care se ?ncheie ?n anul calendaristic ?n cauza ori ?n perioada si conditiile mentionate ?n conventiile de evitare a dublei impuneri si au fost platite din strainatate ?si prelungesc perioada de sedere ?n Romania peste 183 de zile sau peste perioada mentionata ?n conventie, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfasurata ?n Romania este datorat ?ncepand cu prima zi de sosire ?n Romania. In acest caz, contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate ?n perioada anterioara prelungirii sederii ?n Romania, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal.

In situatia ?n care beneficiarul venitului realizeaza salariul ?ntr-o suma globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile sau perioada mentionata ?n conventie, sumele ?nscrise ?n declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globala a salariului declarat ?mpartita la numarul de luni din acea perioada.

#B

(8) Sintagma activitati dependente desfasurate ?n Romania include si activitatile desfasurate de persoane fizice nerezidente ?n cadrul transportului international efectuat de ?ntreprinderi cu locul conducerii efective sau rezidenta ?n Romania.

(9) Persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si care au rezidenta ?ntr-un stat contractant cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri se impun ?n Romania conform titlului IV din Codul fiscal pentru venituri, altele decat cele supuse impunerii potrivit titlului VI din Codul fiscal, atunci cand nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala.

In aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si sunt rezidente ale unor state cu care Romania nu are ?ncheiate conventii de evitare a dublei impuneri.

(10) In situatia ?n care exista conventii de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla rezidenta - romana si a unui stat cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul ?n Romania, se va impune ?n Romania, coroborat cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri.

Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autoritatilor fiscale romane certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, precum si traducerea acestuia ?n limba romana, certificata de traducatori autorizati.

Pentru a stabili al carui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada „centrului intereselor vitale”, respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obtinute ?n celalalt stat sunt superioare celor realizate ?n Romania si autoritatea fiscala a statului respectiv ?si rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al impunerii veniturilor mondiale, caz ?n care impunerea acestui contribuabil ?n Romania se va face numai pentru veniturile din Romania.

Prin documente necesare se ?ntelege: copiile declaratiilor de impunere din celalalt stat, declaratia pe propria raspundere privind situatia copiilor scolarizati, situatia de avere, dupa caz, a familiei si altele asemenea. In situatia ?n care veniturile din celalalt stat nu sunt la nivelul care sa conduca la acordarea rezidentei fiscale ?n acest stat si autoritatea fiscala romana apreciaza ca sunt ?ntrunite conditiile pentru impunerea veniturilor ?n Romania, acestui contribuabil i se vor impune ?n Romania veniturile mondiale si, prin schimb de informatii, autoritatile competente romane si din celalalt stat se vor informa asupra acestui caz.

(11) Contribuabilii persoane fizice romane care locuiesc ?n strainatate si care ?si mentin domiciliul ?n Romania se impun ?n Romania pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului IV din Codul fiscal, realizate atat ?n Romania, cat si ?n strainatate, iar obligatiile fiscale se exercita direct sau, ?n situatia ?n care nu ?si ?ndeplinesc obligatiile ?n mod direct, prin desemnarea unui ?mputernicit sau reprezentant fiscal.

(12) Cetatenii straini refugiati si care sunt prezenti ?n Romania, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impoziteaza pentru veniturile realizate pe teritoriul Romaniei.

SECTIUNEA a 3-a

Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente

44. In aplicarea prevederilor art. 129 din Codul fiscal, persoanele fizice nerezidente care realizeaza venituri din Romania si carora le revin potrivit titlului IV din Codul fiscal obligatii privind declararea acestora depun declaratiile privind venitul realizat la organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei ?n materie.

SECTIUNEA a 4-a

Venituri obtinute din strainatate

45. Contribuabilii care obtin venituri din strainatate potrivit art. 130 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia declararii acestora.

Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din strainatate, pentru care Romania are drept de impunere, contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna declaratia privind veniturile realizate din strainatate.

Impozitul datorat ?n Romania se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunara neimpozabila, stabilita potrivit prevederilor art. 100 din Codul fiscal, calculata la nivelul anului. Suma lunara neimpozabila se acorda pentru fiecare sursa de venit din pensii.

SECTIUNEA a 5-a

Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii

46. (1) In aplicarea art. 131 persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul ?n Romania si persoanele fizice prevazute la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal sunt supuse impozitarii ?n Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate.

In situatia ?n care, pentru veniturile din strainatate de natura celor prevazute la art. 61 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, statul cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca, pentru fiecare sursa de venit, din impozitul pe venit datorat ?n Romania impozitul pe venit platit ?n strainatate, ?n conditiile prevazute de Codul fiscal.

Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal, precum si impozitul aferent, a carui plata ?n strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri, exprimate ?n unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma ?n lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv.

(2) Impozitul platit ?n strainatate, care se deduce din impozitul pe venit datorat ?n Romania, este limitat la partea de impozit pe venit datorat ?n Romania.

Prin venit mondial se ?ntelege suma veniturilor impozabile din Romania si din strainatate din categoriile de venituri realizate de persoanele fizice prevazute la art. 59 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si de cele care ?ndeplinesc conditia mentionata la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal.

(3) Pentru veniturile mentionate la art. 61 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, care au fost globalizate ?n strainatate, creditul fiscal extern pentru fiecare venit este limitat la impozitul pe venit calculat prin aplicarea cotei medii de impozit din strainatate, aplicata asupra fiecarei surse de venit obtinut ?n strainatate, dar nu mai mult decat cota de impozit prevazuta la titlul IV din Codul fiscal, aferenta venitului respectiv.

Cota medie de impozit se calculeaza astfel:

impozit platit ?n strainatate

Cota medie de impozit = ————————————-

venit global obtinut ?n strainatate

Venitul global obtinut ?n strainatate reprezinta toate categoriile de venituri care, conform legii din statul respectiv, se globalizeaza ?n strainatate.

(4) Pentru veniturile realizate ?n statul cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care nu au fost globalizate ?n vederea impozitarii, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit platit ?n strainatate, dar nu mai mult decat cel datorat pentru un venit similar ?n Romania, potrivit Codului fiscal.

(5) Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit ?n statul cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului platit ?n strainatate. In situatia ?n care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit ?n statul cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform alin. (2) al prezentului punct.

(6) Calcularea creditului fiscal extern se face de catre organul fiscal competent, separat pe fiecare sursa de venit. In situatia ?n care contribuabilul ?n cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state cu care Romania are ?ncheiate conventii de evitare a dublei impuneri, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat ?n Romania se va calcula, potrivit procedurii prevazute mai sus, pentru fiecare sursa de venit si pe fiecare tara.

(7) In cazul veniturilor prevazute la art. 61 lit. b), d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania. Creditul fiscal extern pentru veniturile din statul cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri, a caror impunere ?n Romania este finala, se va acorda astfel:

a) ?n situatia ?n care ?n strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevazuta ?n titlul IV din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevazuta ?n acest titlu;

b) ?n situatia ?n care cota de impozit este mai mica ?n strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din Romania, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit ?n strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat ?n Romania se calculeaza ca diferenta ?ntre impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta la titlul IV din Codul fiscal si impozitul pe venit platit ?n strainatate pentru venitul realizat ?n strainatate.

Pentru veniturile prevazute la art. 61 lit. b), d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acorda potrivit prevederilor alin. (4).

(8) a) In situatia prevazuta la pct. 12 alin. (19) al normelor date ?n aplicarea art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, platitorul de venit din salarii restituie contribuabilului impozitul retinut pe venitul din salarii potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.

b) In vederea regularizarii de catre organul fiscal a impozitului pe salarii datorat ?n Romania pentru activitatea desfasurata ?n strainatate, contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal care sunt platiti pentru activitatea salariala desfasurata ?n strainatate de catre sau ?n numele unui angajator care este rezident ?n Romania sau are sediul permanent ?n Romania au obligatia de a declara ?n Romania veniturile respective potrivit declaratiei privind veniturile realizate din strainatate la termenul prevazut de lege, cu exceptia contribuabililor care realizeaza venituri de aceasta natura ?n conditiile prevazute la pct. 12 alin. (20), alin. (23) lit. a) si alin. (25), pentru care impozitul este final.

c) Declaratia privind veniturile realizate din strainatate se depune la organul fiscal competent ?nsotita de urmatoarele documente justificative:

(i) documentul mentionat la art. 81 alin. (2) din Codul fiscal ?ntocmit de angajatorul rezident ?n Romania ori de catre un sediu permanent ?n Romania care efectueaza plati de natura salariala din care sa rezulte venitul baza de calcul al impozitului;

2. contractul de detasare;

(iii) documente justificative privind ?ncetarea raportului de munca, dupa caz;

(iv) certificatul de atestare a impozitului platit ?n strainatate de contribuabil, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat si impozitul platit ?n celalalt stat, eliberat de autoritatea competenta din tara ?n care s-a obtinut venitul, precum si orice alte documente care pot sta la baza determinarii sumei impozitului platit ?n strainatate, pentru situatia ?n care dreptul de impunere a revenit statului strain.

(9) Cand o persoana fizica rezidenta ?n Romania obtine venituri care ?n conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri ?ncheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitului pe venit ?n statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta ?n conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.

(10) Persoanele fizice prevazute la art. 59 alin. (1) lit. a) si cele prevazute la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal care realizeaza un venit si care, potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri ?ncheiate de Romania cu un alt stat pot fi impuse ?n celalalt stat, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri „metoda scutirii”, respectivul venit va fi scutit de impozit ?n Romania. Acest venit se declara ?n Romania, dar este scutit de impozit daca se anexeaza documentul justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain, care atesta impozitul platit ?n strainatate.

(11) La sfarsitul anului fiscal vizat, contribuabilul anexeaza la declaratia privind venitul realizat documentele justificative privind venitul realizat si impozitul platit, eliberate de autoritatea competenta din tara ?n care s-a obtinut venitul si cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri. Aceste documente sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri prevazute ?n conventiile de evitare a dublei impuneri.

TITLUL V

Contributii sociale obligatorii

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

SECTIUNEA 1

Definitii

1. In ?ntelesul titlului V din Codul fiscal, prin legislatie europeana aplicabila ?n domeniul securitatii sociale se ?ntelege regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate sociala pe care Romania le aplica.

CAPITOLUL II

Contributiile de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat

SECTIUNEA 1

Contribuabilii/Platitorii de venit la sistemul public de pensii

2. (1) Prin cetatenii romani, cetatenii altor state si apatrizii care nu au domiciliul sau resedinta ?n Romania, astfel cum sunt prevazuti la art. 136 lit. b) din Codul fiscal, se ?ntelege acele persoane fizice care potrivit legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributia de asigurari sociale ?n Romania.

(2) In categoria persoanelor prevazute la art. 136 lit. c) din Codul fiscal se includ si persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori si care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta ?n Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza ?n Romania contributiile de asigurari sociale pentru salariatii lor care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale din Romania.

(3) In sensul art. 136 lit. a), b) si c) din Codul fiscal, persoanele care potrivit legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributia de asigurari sociale ?n statele respective, precum si persoanele fizice care desfasoara activitate dependenta ?ntr-un stat care nu intra sub incidenta legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, la angajatori din aceste state, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanta ?n Romania, nu au calitatea de contribuabili/platitori de venit la sistemul public de pensii din Romania.

SECTIUNEA a 2-a

Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat ?n cazul persoanelor care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum si ?n cazul persoanelor pentru care plata unor prestatii sociale se achita de institutii publice

3. (1) Sumele care se includ ?n castigul brut realizat din salarii si ?n veniturile asimilate salariilor, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale, sunt cele prevazute la art. 139 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute ?n normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei de asigurari sociale potrivit prevederilor art. 141 si 142 din Codul fiscal.

(2) In categoria sumelor prevazute la art. 139 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizatiile persoanelor alese ?n consiliul de administratie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplina si altele asemenea, cu exceptia indemnizatiilor cenzorilor, care se ?ncadreaza la art. 139 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.

(3) In categoria persoanelor prevazute la art. 139 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se includ administratorii, membrii consiliului de administratie, consiliului de supraveghere si comitetului consultativ, precum si reprezentantii statului sau reprezentantii membrilor consiliului de administratie, fie ?n adunarea generala a actionarilor, fie ?n consiliul de administratie, dupa caz.

(4) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 139 alin. (1) lit. j) - m) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind ?n baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective, potrivit regulilor prevazute la art. 76 alin. (6) din Codul fiscal.

(5) In ?ntelesul prevederilor art. 139 alin. (1) lit. j) - m) din Codul fiscal, prin strainatate se ?ntelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.

(6) In categoria sumelor prevazute la art. 139 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal se includ remuneratiile acordate ?n baza contractului de mandat presedintelui si membrilor comitetului executiv; remuneratia cenzorului cu contract de mandat se ?ncadreaza la art. 139 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.

#M6

4. In baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajatori sau de persoanele asimilate acestora, prevazuta la art. 140 din Codul fiscal, se includ sumele care fac parte din baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale, tinandu-se seama de exceptiile prevazute la art. 141 si 142 din Codul fiscal.

Incadrarea locurilor de munca ?n conditii deosebite, speciale si alte conditii de munca se realizeaza potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

#B

5. (1) In aplicarea prevederilor art. 142 lit. b) din Codul fiscal, partea care depaseste limita de 150 lei reprezinta venit din salarii si se cuprinde ?n baza de calcul al contributiilor sociale obligatorii.

(2) In sensul art. 142 lit. r) din Codul fiscal, nu se cuprind ?n baza lunara de calcul al contributiilor sociale obligatorii tichetele cadou acordate potrivit legii, altele decat cele acordate pentru ocaziile prevazute la art. 142 lit. b) din Codul fiscal.

(3) La ?ncadrarea ?n categoria veniturilor din salarii si asimilate salariilor care nu se cuprind ?n bazele de calcul al contributiilor sociale obligatorii, a sumelor sau avantajelor acordate, prevazute la art. 142 din Codul fiscal, primite ?n legatura cu o activitate dependenta, se aplica, dupa caz, regulile stabilite prin normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (4) din Codul fiscal.

SECTIUNEA a 3-a

Stabilirea, plata si declararea contributiilor de asigurari sociale ?n cazul persoanelor fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, institutiilor prevazute la art. 136 lit. d) - f) din Codul fiscal, precum si ?n cazul persoanelor fizice care realizeaza ?n Romania venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din alte state

#M6

6. 1. *** Abrogat

#B

(2) In sensul art. 146 alin. (10) si (11) din Codul fiscal, ?n cazul ?n care au fost acordate cumulat sume reprezentand indemnizatii de somaj sau indemnizatii de asigurari sociale de sanatate stabilite pentru perioade anterioare conform legii, ?n vederea stabilirii prestatiilor acordate de sistemul de asigurari sociale, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de contributii de asigurari sociale care erau ?n vigoare ?n acea perioada.

SECTIUNEA a 4-a

Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente

7. (1) In sensul art. 148 alin. (2) din Codul fiscal, ?n cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care determina venitul net anual pe baza normelor anuale de venit, se aplica prevederile stabilite prin Normele metodologice de aplicare a art. 69 din Codul fiscal. In cazul ?n care un contribuabil desfasoara mai multe activitati pentru care venitul net se determina pe baza normelor de venit sau ?n situatia ?n care un contribuabil desfasoara aceeasi activitate ?n doua sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determina pe baza normelor anuale de venit, determinarea valorii anuale a normei de venit se efectueaza prin ?nsumarea nivelului normelor de venit corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfasurare a activitatii.

(2) Pentru contribuabilii care ?si exercita activitatea o parte din an, norma anuala de venit redusa proportional cu perioada din anul calendaristic ?n care a fost desfasurata activitatea potrivit regulilor stabilite prin Normele metodologice de aplicare a art. 69 din Codul fiscal se raporteaza la numarul de luni ?n care se desfasoara activitatea, inclusiv luna ?n care ?ncepe, ?nceteaza sau se suspenda activitatea.

SECTIUNEA a 5-a

Plati anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale

8. (1) In sensul art. 151 alin. (8) din Codul fiscal, persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care ?n cursul anului fiscal nu se mai ?ncadreaza ?n categoria persoanelor care au obligatia platii contributiei de asigurari sociale sunt cele care intra ?n categoria persoanelor care au calitatea de pensionari sau ?n categoria persoanelor asigurate ?n sisteme proprii de asigurari sociale, care nu au obligatia asigurarii ?n sistemul public de pensii potrivit art. 150 din Codul fiscal, ?ncepand cu luna ?n care acestea se ?ncadreaza ?n categoriile respective de persoane.

(2) In aplicarea art. 151 alin. (8) din Codul fiscal, ?n cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitati independente, care ?n cursul anului fiscal ?si ?nceteaza activitatea, nu se mai ?ncadreaza ?n categoria persoanelor care au obligatia platii contributiei de asigurari sociale sau intra ?n suspendare temporara a activitatii, se aplica, dupa caz, prevederile normelor metodologice de aplicare a art. 121 din Codul fiscal, precum si regulile reglementate prin procedura de aplicare a prevederilor art. 121 alin. (10) din Codul fiscal, stabilita prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

CAPITOLUL III

Contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

SECTIUNEA 1

Contribuabilii/Platitorii de venit la sistemul de asigurari sociale de sanatate

9. (1) In categoria persoanelor prevazute la art. 153 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se includ cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si au obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara ori au domiciliul ?n Romania, ?n baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor ?n Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Persoanele care intra sub incidenta prevederilor art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal sunt cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si Confederatiei Elvetiene care nu detin o asigurare ?ncheiata pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul Romaniei, care au solicitat si au obtinut dreptul de rezidenta ?n Romania pentru o perioada mai mare de 3 luni, ?n baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European si a cetatenilor Confederatiei Elvetiene, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) In categoria persoanelor prevazute la art. 153 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se includ cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si Confederatiei Elvetiene care ?ndeplinesc conditiile de lucrator frontalier si carora li s-a atribuit cod numeric personal de catre autoritatile romane, fara eliberarea unui document care sa ateste rezidenta pe teritoriul Romaniei, ?n baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European si a cetatenilor Confederatiei Elvetiene, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Persoanele care intra sub incidenta prevederilor art. 153 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal sunt pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul ?n Romania si care ?si stabilesc resedinta pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat apartinand Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala cu prevederi pentru asigurarea de boala-maternitate, care nu detin o asigurare ?ncheiata pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul Romaniei, pentru care retinerea contributiei de asigurari sociale de sanatate se realizeaza potrivit prevederilor Ordinului Casei Nationale de Pensii Publice si al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 1.285/437/2011 privind retinerea contributiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate ?n cazul pensionarilor sistemului public de pensii din Romania avand resedinta sau domiciliul declarat pe teritoriul altui stat.

(5) Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora prevazute la art. 153 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal includ si contribuabilii care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice si juridice, care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta ?n Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza ?n Romania contributiile de asigurari sociale de sanatate pentru salariatii lor care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale de sanatate din Romania.

(6) In sensul art. 153 alin. (1) lit. a) - d) din Codul fiscal, persoanele fizice care desfasoara activitate dependenta ?ntr-un stat care nu intra sub incidenta legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, la angajatori din aceste state, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanta ?n Romania, nu au calitatea de contribuabili/platitori de venit la sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania.

10. (1) Persoanele prevazute la art. 154 alin. (1) lit. d) si e) din Codul fiscal sunt exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate numai pentru drepturile acordate de actele normative ?n baza carora sunt ?ncadrate ?n categoriile respective de persoane. Pentru veniturile realizate, altele decat cele exceptate, se datoreaza contributie.

(2) In cazul persoanelor prevazute la art. 154 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, verificarea conditiei privind nivelul venitului realizat se efectueaza de catre organul fiscal, ?n anul urmator celui de realizare a venitului, pe baza informatiilor din declaratia privind venitul realizat sau din declaratia privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum si pe baza informatiilor din evidenta fiscala a organului fiscal, dupa caz.

SECTIUNEA a 2-a

Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate ?n cazul persoanelor care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum si ?n cazul persoanelor aflate sub protectia sau ?n custodia statului

11. (1) Sumele care se includ ?n castigul brut realizat din salarii si ?n veniturile asimilate salariilor, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate, sunt cele prevazute la art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute ?n normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei de asigurari sociale de sanatate potrivit prevederilor art. 157 alin. (2) din Codul fiscal.

#M6

2. *** Abrogat

3. *** Abrogat

#B

(4) In categoria sumelor prevazute la art. 157 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizatiile persoanelor alese ?n consiliul de administratie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplina si altele, cu exceptia indemnizatiilor cenzorilor, care se ?ncadreaza la art. 157 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.

(5) In categoria persoanelor prevazute la art. 157 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal se includ administratorii, membrii consiliului de administratie, consiliului de supraveghere si comitetului consultativ, precum si reprezentantii statului sau reprezentantii membrilor consiliului de administratie, fie ?n adunarea generala a actionarilor, fie ?n consiliul de administratie, dupa caz.

(6) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 157 alin. (1) lit. m) - p) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind ?n baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate individuala, determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.

(7) In ?ntelesul prevederilor art. 157 alin. (1) lit. m) - p) din Codul fiscal, prin strainatate se ?ntelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat (non-UE) care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.

(8) In categoria sumelor prevazute la art. 157 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal se includ remuneratiile acordate ?n baza contractului de mandat presedintelui si membrilor comitetului executiv, iar remuneratia cenzorului cu contract de mandat se ?ncadreaza la art. 157 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.

(9) Sumele prevazute la art. 158 alin. (2) din Codul fiscal care se cuprind ?n baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator reprezinta:

a) indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, acordate ?n baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporara de munca, suportate de angajator;

b) indemnizatiile de incapacitate temporara de munca ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, acordate ?n baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata, numai pentru primele 3 zile de incapacitate, suportate de angajator.

SECTIUNEA a 3-a

Stabilirea si declararea contributiilor de asigurari sociale de sanatate ?n cazul veniturilor obtinute de persoanele fizice aflate sub protectia sau ?n custodia statului si ?n cazul veniturilor din pensii, inclusiv a celor provenite din alte state

12. In sensul art. 168 alin. (10) din Codul fiscal, ?n cazul ?n care au fost acordate cumulat sume reprezentand ajutor social, indemnizatii de somaj, venituri din pensii, precum si indemnizatii pentru cresterea copilului stabilite pentru perioade anterioare conform legii, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de contributii de asigurari sociale de sanatate care erau ?n vigoare ?n acea perioada.

13. (1) In aplicarea art. 169 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele fizice care realizeaza venituri din pensii provenite dintr-un alt stat, cu respectarea prevederilor legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, completeaza declaratia prevazuta la art. 120 din Codul fiscal cu venitul estimat calculat ca produs ?ntre venitul lunar din pensie evaluat la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta depunerii declaratiei, si numarul de luni din anul fiscal ?n care se realizeaza venitul din pensie.

(2) In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la art. 169 alin. (7) din Codul fiscal, contributia de asigurari sociale de sanatate datorata se repartizeaza la termenele de plata urmatoare.

SECTIUNEA a 4-a

Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente

14. In sensul art. 170 alin. (1) din Codul fiscal, ?n cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care determina venitul net anual pe baza normelor anuale de venit, se aplica prevederile pct. 7 dat ?n aplicarea art. 148 alin. (2) din Codul fiscal.

SECTIUNEA a 5-a

Plati anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale de sanatate

15. In sensul art. 174 alin. (6) din Codul fiscal, pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente, din agricultura, silvicultura sau piscicultura, precum si persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, care ?n cursul anului fiscal ?si ?nceteaza activitatea sau intra ?n suspendare temporara a activitatii, se aplica, dupa caz, prevederile normelor metodologice de aplicare a art. 121 din Codul fiscal, precum si regulile reglementate prin procedura de aplicare a prevederilor art. 121 alin. (10) din Codul fiscal, stabilita prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

SECTIUNEA a 6-a

Stabilirea contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din activitati independente, din activitati agricole, silvicultura, piscicultura, din asocieri fara personalitate juridica, precum si din cedarea folosintei bunurilor

16. Salariul de baza minim brut pe tara, prevazut la art. 175 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, este salariul de baza minim brut pe tara garantat ?n plata aferent lunilor pentru care se stabileste contributia.

17. In aplicarea prevederilor art. 175 alin. (3) din Codul fiscal, pentru stabilirea obligatiilor anuale de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate, precum si pentru ?ncadrarea bazei lunare de calcul ?n plafoanele prevazute la art. 175 alin. (2) si la art. 173 din Codul fiscal, se determina baza anuala de calcul ca suma a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, asupra carora se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate. Baza anuala de calcul nu poate fi mai mica decat valoarea a douasprezece salarii de baza minime brute pe tara si nici mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut ?nmultita cu 12 luni. Daca baza anuala de calcul, determinata ca suma a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, asupra carora se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate, este sub nivelul plafonului minim, organul fiscal stabileste, prin decizia de impunere anuala, contributia de asigurari sociale de sanatate datorata la nivelul contributiei anuale aferenta plafonului anual minim. In cazul veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, daca baza anuala de calcul, determinata ca suma a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, asupra carora se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate, este mai mare decat plafonul maxim, organul fiscal stabileste, prin decizia anuala, contributia anuala datorata calculata prin aplicarea cotei individuale asupra plafonului maxim. Contributia anuala datorata se aloca venitului corespunzator fiecarei surse, proportional cu ponderea ?n baza anuala de calcul a bazelor de calcul anuale aferente fiecarei surse, ?n vederea acordarii deducerii potrivit prevederilor titlului IV „Impozitul pe venit” din Codul fiscal.

#M6

SECTIUNEA 6^1

Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri din investitii si din alte surse

#M6

17^1. In aplicarea art. 176 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile din dividende, ?n bani sau ?n natura, care constituie baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate sunt dividendele brute distribuite, indiferent daca acestea au fost platite sau nu de catre persoanele juridice ?n cursul anului fiscal precedent, potrivit legii.

#B

SECTIUNEA a 7-a

Stabilirea contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri din investitii si din alte surse

18. Salariul de baza minim brut pe tara, prevazut la art. 178 alin. (4) din Codul fiscal, este salariul de baza minim brut pe tara garantat ?n plata, aferent lunilor pentru care se stabileste contributia.

SECTIUNEA a 8-a

Stabilirea contributiei anuale de asigurari sociale de sanatate

19. Salariul de baza minim brut pe tara, prevazut la art. 179 alin. (3) din Codul fiscal, este salariul de baza minim brut pe tara garantat ?n plata, aferent lunilor pentru care se stabileste contributia, iar castigul salarial mediu brut este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul fiscal pentru care se stabileste contributia anuala de asigurari sociale de sanatate.

#M6

19^1. In aplicarea art. 179 alin. (3) din Codul fiscal, la ?ncadrarea bazei anuale de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate ?n plafonul minim reprezentand valoarea a douasprezece salarii de baza minime brute pe tara, se au ?n vedere toate bazele lunare de calcul asupra carora se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate, inclusiv cele aferente veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, veniturilor din investitii si/sau din alte surse.

#B

SECTIUNEA a 9-a

Stabilirea contributiei de asigurari sociale de sanatate ?n cazul persoanelor care nu realizeaza venituri

#M6

20. *** Abrogat

#B

CAPITOLUL IV

Contributiile asigurarilor pentru somaj datorate bugetului asigurarilor pentru somaj

SECTIUNEA 1

Contribuabilii/platitorii de venit la sistemul de asigurari pentru somaj

21. (1) Prin cetatenii romani, cetatenii altor state sau apatrizii care nu au domiciliul sau resedinta ?n Romania, astfel cum sunt prevazuti la art. 184 lit. a) din Codul fiscal, se ?ntelege acele persoane fizice care potrivit legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributia de asigurari pentru somaj ?n Romania.

(2) In categoria persoanelor prevazute la art. 184 lit. b) din Codul fiscal se includ si persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori si care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta ?n Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza ?n Romania contributiile de asigurari pentru somaj pentru salariatii lor, care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale din Romania.

(3) In sensul art. 184 lit. a) si b) din Codul fiscal, persoanele care potrivit legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributia de asigurari pentru somaj ?n statele respective, precum si persoanele fizice care desfasoara activitate dependenta ?ntr-un stat care nu intra sub incidenta legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, la angajatori din statele respective, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanta ?n Romania, nu au calitatea de contribuabili/platitori de venit la sistemul de asigurari pentru somaj din Romania.

SECTIUNEA a 2-a

Veniturile pentru care se datoreaza contributia, cotele de contributii si bazele de calcul

22. (1) Sumele care se includ ?n castigul brut realizat din salarii si ?n veniturile asimilate salariilor, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari pentru somaj, sunt cele prevazute la art. 187 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute ?n normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei de asigurari pentru somaj potrivit prevederilor art. 187 alin. (2) si art. 189 din Codul fiscal.

(2) In categoria sumelor prevazute la art. 187 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizatiile persoanelor alese ?n comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplina si altele asemenea.

(3) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 187 alin. (1) lit. g) - j) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind ?n baza de calcul al contributiei individuale de asigurari pentru somaj, pentru salariati, manageri si directori, determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.

(4) In ?ntelesul prevederilor art. 187 alin. (1) lit. g) - j) din Codul fiscal, prin strainatate se ?ntelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat (non-UE) care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.

CAPITOLUL V

Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate

SECTIUNEA 1

Contribuabilii/platitorii de venit la sistemul de asigurari sociale de sanatate, ?n cazul veniturilor supuse contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate

23. In categoria persoanelor prevazute la art. 192 lit. a) din Codul fiscal se includ si contribuabilii care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice si juridice care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta ?n Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza ?n Romania contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate pentru salariatii lor care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale de sanatate din Romania.

SECTIUNEA a 2-a

Veniturile pentru care se datoreaza contributia, cotele de contributii si bazele de calcul

24. (1) Sumele care se includ ?n castigul brut realizat din salarii si ?n veniturile asimilate salariilor, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, sunt cele prevazute la art. 195 alin. (1) si art. 196 din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute ?n normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate potrivit prevederilor art. 195 alin. (2) si 197 din Codul fiscal.

(2) In categoria sumelor prevazute la art. 195 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizatiile persoanelor alese ?n consiliul de administratie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplina si altele.

(3) In categoria persoanelor prevazute la art. 195 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se includ administratorii, membrii consiliului de administratie, consiliului de supraveghere si comitetului consultativ, precum si reprezentantii statului sau reprezentantii membrilor consiliului de administratie, fie ?n adunarea generala a actionarilor, fie ?n consiliul de administratie, dupa caz.

(4) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 195 alin. (1) lit. h) - k) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprinde ?n baza de calcul al contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.

(5) In ?ntelesul prevederilor art. 195 alin. (1) lit. h) - k) din Codul fiscal, prin strainatate se ?ntelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.

25. (1) Sumele prevazute la art. 196 alin. (1) din Codul fiscal, care se cuprind ?n baza lunara de calcul al contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator reprezinta:

a) indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate suportate de angajator, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporara de munca;

b) indemnizatiile de incapacitate temporara de munca ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale.

(2) Baza lunara de calcul al contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate se plafoneaza potrivit art. 195 alin. (3) din Codul fiscal, luand ?n calcul numarul asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 12 salarii minime brute pe tara garantate ?n plata.

26. In sensul art. 199 alin. (8) din Codul fiscal, ?n cazul ?n care au fost acordate cumulat sume reprezentand indemnizatii de somaj, stabilite pentru perioade anterioare conform legii, ?n vederea stabilirii prestatiilor acordate de sistemul de asigurari sociale de sanatate, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cota de contributie pentru concedii si indemnizatii care era ?n vigoare ?n acea perioada.

CAPITOLUL VI

Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

SECTIUNEA 1

Contribuabilii/platitorii de venit la sistemul de asigurari sociale de stat, ?n cazul veniturilor supuse contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

27. In categoria persoanelor fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, prevazute la art. 201 lit. a) din Codul fiscal, se includ si persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori si care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta ?n Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile ?n domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza ?n Romania contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale pentru salariatii lor, care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale din Romania.

SECTIUNEA a 2-a

Veniturile pentru care se datoreaza contributia, cotele de contributii si bazele de calcul

28. (1) Sumele care se includ ?n castigul brut care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sunt cele prevazute la art. 204 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute ?n normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale potrivit prevederilor art. 204 alin. (2) si art. 205 din Codul fiscal.

(2) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 204 alin. (1) lit. f) - g) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind ?n baza de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.

(3) In ?ntelesul prevederilor art. 204 alin. (1) lit. f) - g) din Codul fiscal, prin strainatate se ?ntelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.

(4) Pe perioada ?n care persoanele fizice pentru care angajatorii acestora sau persoanele asimilate angajatorilor, prevazute la art. 201 lit. a) din Codul fiscal, beneficiaza de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, baza de calcul al contributiei pentru accidente de munca si boli profesionale o reprezinta salariul de baza minim brut pe tara garantat ?n plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical.

CAPITOLUL VII

Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare

SECTIUNEA 1

Veniturile pentru care se datoreaza contributia, cota de contributie si baza de calcul

29. (1) In castigul brut realizat de un salariat ?ncadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, inclusiv salariatul care cumuleaza pensia cu salariul, atat pe perioada ?n care sunt ?ncadrate ?n munca, cat si ?n perioadele de suspendare ca urmare a statutului de salariat pe care ?l detin, se includ sumele prevazute la art. 212 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute ?n normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale potrivit prevederilor art. 212 alin. (2) si art. 213 din Codul fiscal.

(2) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 212 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind ?n baza de calcul al contributiei la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.

(3) In ?ntelesul prevederilor art. 212 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, prin strainatate se ?ntelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.

(4) Sumele prevazute la art. 212 alin. (1) lit. d) si e) din Codul fiscal, care se cuprind ?n baza lunara de calcul al contributiei la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, reprezinta indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, acordate ?n baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, numai pentru primele 5 zile de incapacitate, suportate de angajator, si, respectiv, indemnizatiile de incapacitate temporara de munca drept urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, acordate ?n baza Legii nr. 346/2002, republicata, cu modificarile ulterioare, numai pentru primele 3 zile de incapacitate, suportate de angajator.

TITLUL VI

Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine ?nfiintate ?n Romania

CAPITOLUL I

Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti

SECTIUNEA 1

Venituri impozabile obtinute din Romania

1. In sensul prevederilor art. 223 alin. (1) lit. c), e) si g) din Codul fiscal, veniturile de natura dobanzilor, redeventelor sau comisioanelor realizate de catre nerezidenti si care sunt cheltuieli atribuibile sediului permanent din Romania al unui nerezident sunt venituri impozabile ?n Romania potrivit titlului VI din Codul fiscal.

2. In aplicarea prevederilor art. 223 alin. (1) lit. d) si e) din Codul fiscal:

(1) Termenul redeventa cuprinde orice suma care trebuie platita ?n bani sau ?n natura pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 pct. 36 din Codul fiscal, indiferent daca suma trebuie platita conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a ?ncalcarii drepturilor legale ale unei alte persoane.

(2) Nu reprezinta redevente, potrivit art. 7 pct. 36 din Codul fiscal, sumele platite ?n schimbul obtinerii drepturilor exclusive de distributie a unui produs sau serviciu, deoarece acestea nu sunt efectuate ?n schimbul folosintei sau dreptului de folosinta a unui element de proprietate inclus ?n definitie. Intermediarul distribuitor rezident nu plateste dreptul de a folosi marca sau numele sub care sunt vandute bunurile, el obtine doar dreptul exclusiv de a vinde bunurile pe care le cumpara de la producator.

(3) In cazul unei tranzactii care implica transferul de software, ?ncadrarea ca redeventa a sumei care trebuie platita depinde de natura drepturilor transferate.

(4) In cazul unui transfer partial al dreptului de autor asupra unui software, suma care trebuie platita este o redeventa daca primitorul dobandeste dreptul de a utiliza acel software, astfel ?ncat lipsa acestui drept constituie o ?ncalcare a dreptului de autor. Exemple de astfel de tranzactii sunt transferurile de drepturi de a reproduce si distribui catre public orice software, precum si transferurile de drept de a modifica si a face public orice software.

(5) In analiza caracterului unei tranzactii care implica transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv ?n scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de catre utilizator. In consecinta, o suma care trebuie platita nu este o redeventa daca singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, ?n scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze. Acelasi rezultat se aplica si pentru „drepturi de retea sau site”, ?n care primitorul obtine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv ?n scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau ?n reteaua primitorului.

(6) Nu reprezinta redevente sumele platite de intermediarii distribuitori ai unui software ?n baza unui contract prin care se acorda frecvent dreptul de distributie a unor exemplare ale software-ului, fara a da dreptul de reproducere. Distributia poate fi facuta pe suporturi tangibile sau pe cale electronica, fara ca distribuitorul sa aiba dreptul de a reproduce software-ul. De asemenea, nu reprezinta redeventa suma platita pentru un software ce urmeaza a fi supus unui proces de personalizare ?n vederea instalarii sale. In aceste tranzactii, intermediarii distribuitori platesc numai pentru achizitionarea exemplarelor de software si nu pentru a exploata un drept de autor pentru software.

(7) Suma care trebuie platita pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redeventa.

(8) Software este orice program sau serie de programe care contine instructiuni pentru un computer, atat pentru operarea computerului (software de operare), cat si pentru ?ndeplinirea altor sarcini (software de aplicatie).

(9) In cazul unei tranzactii care permite unei persoane sa descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie platita nu este redeventa daca folosirea acestor materiale se limiteaza la drepturile necesare pentru a permite descarcarea, stocarea si exploatarea computerului, retelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afisare a utilizatorului. In caz contrar, suma care trebuie platita pentru transferul dreptului de a reproduce si a face public un produs digital este o redeventa.

(10) Tranzactiile ce permit clientului sa descarce electronic produse digitale pot duce la folosirea dreptului de autor de catre client, deoarece un drept de a efectua una sau mai multe copii ale continutului digital este acordat prin contract. Atunci cand compensatia este esential platita pentru altceva decat pentru folosirea sau pentru dreptul de a folosi drepturile de autor, cum ar fi pentru dobandirea altor tipuri de drepturi contractuale, date sau servicii, si folosirea dreptului de autor este limitata la drepturile necesare pentru a putea descarca, stoca si opera pe computerul, reteaua sau alte medii de stocare, rulare sau proiectare ale clientului, aceasta folosire a dreptului de autor nu trebuie sa influenteze analiza caracterului platii atunci cand se urmareste aplicarea definitiei „redeventei”.

(11) Se considera redeventa plata facuta ?n scopul acordarii dreptului de folosinta a dreptului de autor asupra unui produs digital ce este descarcat electronic. Aceasta ar fi situatia unei edituri care plateste pentru a obtine dreptul de a reproduce o fotografie protejata de drept de autor pe care o va descarca electronic ?n scopul includerii ei pe coperta unei carti pe care o editeaza. In aceasta tranzactie, motivatia esentiala a platii este achizitionarea dreptului de a folosi dreptul de autor asupra produsului digital, adica a dreptului de a reproduce si distribui fotografia, si nu simpla achizitie a continutului digital.

(12) In cazul unui contract care implica folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 pct. 36 din Codul fiscal, precum si transferul unei alte proprietati sau altui serviciu, suma care trebuie platita conform contractului trebuie sa fie ?mpartita, conform diverselor portiuni de contract, pe baza conditiilor contractului sau pe baza unei ?mpartiri rezonabile, fiecarei portiuni aplicandu-i-se tratamentul fiscal corespunzator. Daca totusi o anumita parte din ceea ce urmeaza a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealalta portiune fiind auxiliara, tratamentul aplicat portiunii principale de contract se aplica ?ntregii sume care trebuie platita conform contractului.

(13) Este considerata redeventa si suma platita ?n cadrul contractului de know-how, ?n baza caruia vanzatorul accepta sa ?mpartaseasca cunostintele si experienta sa cumparatorului, astfel ?ncat cumparatorul sa le poata folosi ?n interesul sau si sa nu le dezvaluie publicului. In acelasi timp vanzatorul nu joaca niciun rol ?n aplicarea cunostintelor puse la dispozitie cumparatorului si nu garanteaza rezultatele aplicarii acestora.

(14) In cazul contractului de prestari de servicii ?n care una dintre parti se angajeaza sa utilizeze cunostintele sale pentru executarea unei lucrari pentru cealalta parte, suma platita nu constituie redeventa.

(15) Sumele platite operatorilor de sateliti de catre societatile de radio, televiziune sau de catre societatile de telecomunicatii ori de catre alti clienti, ?n baza unor contracte de ?nchiriere de transponder care permit utilizarea capacitatii de a transmite ?n mai multe zone geografice, nu reprezinta redeventa daca nu este transferata nicio tehnologie legata de satelit si daca clientul nu se afla ?n posesia satelitului cand realizeaza transmisiile, ci are numai acces la capacitatea de transmisie a acestuia. In situatia ?n care proprietarul satelitului ?nchiriaza satelitul unei alte parti, suma platita de operatorul de satelit proprietarului este considerata ca reprezentand ?nchirierea unui echipament industrial, comercial sau stiintific. Un tratament similar se aplica sumelor platite pentru ?nchirierea ori achizitionarea capacitatii unor cabluri pentru transmiterea energiei sau pentru comunicatii ori a unor conducte pentru transportul gazului sau al petrolului.

(16) Sumele platite de un operator de retea de telecomunicatii catre un alt operator, ?n baza unor acorduri clasice de roaming, nu reprezinta redevente daca nu este utilizata sau transferata o tehnologie secreta. Sumele platite ?n cadrul acestui tip de contract nu pot fi interpretate ca fiind sume platite pentru utilizarea unui echipament comercial, industrial sau stiintific, daca nu este utilizat efectiv un echipament. Aceste sume reprezinta o taxa pentru utilizarea serviciilor de telecomunicatii furnizate de operatorul de retea din strainatate. In mod similar sumele platite pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza frecventele radio nu reprezinta redevente.

(17) Sumele platite pentru difuzarea unor filme la cinematograf sau prin televiziune reprezinta redeventa.

3. (1) Potrivit art. 223 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, veniturile obtinute de nerezidenti din Romania din prestari de servicii de management sau de consultanta ?n orice domeniu de la un rezident sau veniturile de aceasta natura obtinute de nerezidenti si care sunt cheltuieli ale sediului permanent din Romania al unui nerezident, indiferent daca sunt sau nu prestate ?n Romania, sunt considerate venituri impozabile ?n Romania potrivit titlului VI din Codul fiscal, atunci cand nu sunt ?ncheiate conventii de evitare a dublei impuneri ?ntre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului de venit sau cand beneficiarul de venit nu prezinta dovada rezidentei sale fiscale.

(2) Incadrarea ?n categoria veniturilor din prestari servicii de consultanta si de management se efectueaza prin analiza contractelor ?ncheiate si a altor documente care justifica natura veniturilor.

4. In aplicarea art. 223 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, prin transport international se ?ntelege orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat de o societate ?n trafic international, precum si activitatile auxiliare, strans legate de aceasta activitate de transport si care nu constituie activitati separate de sine statatoare. Nu reprezinta transport international cazurile ?n care mijlocul de transport este operat exclusiv ?ntre locuri aflate pe teritoriul Romaniei.

5. In aplicarea prevederilor art. 223 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, venituri din proprietati imobiliare ?nseamna venituri din vanzarea, precum si din cedarea dreptului de folosinta asupra proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate (?nchiriere, concesionare sau arendare).

6. Potrivit prevederilor art. 223 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, prin cedarea dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare se ?ntelege si arendarea sau concesionarea proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate.

SECTIUNEA a 2-a

Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din Romania

7. In aplicarea art. 224 alin. (1) din Codul fiscal:

(1) Pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, platitorii de venituri au obligatia calcularii si retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa, declararii si platii lor la bugetul de stat ?n termenul stabilit la art. 224 alin. (5) din Codul fiscal.

(2) In cazurile prevazute la art. 223 alin. (1) lit. c), e) si g) din Codul fiscal, platitorul venitului prevazut la titlul VI din Codul fiscal care are obligatia calcularii si retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa, declararii si platii lor la bugetul de stat este nerezidentul care are sediul permanent ?n Romania ?n evidenta caruia sunt ?nregistrate respectivele cheltuieli deductibile.

8. In aplicarea art. 224 alin. (3) din Codul fiscal, sumele platite cu titlu de dobanda negativa nu se considera o plata de venit pentru scopurile cap. I din titlul VI.

9. (1) Se aplica o cota de impozit de 50%, potrivit art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal veniturilor prevazute la art. 223 alin. (1) lit. b) - g), i), k), l) si o) din Codul fiscal platite ?ntr-un stat cu care Romania nu are ?ncheiat un instrument juridic ?n baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii si aceste tranzactii sunt calificate ca fiind artificiale, indiferent daca rezidenta persoanei beneficiare a acestor venituri este ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiata conventie pentru evitarea dublei impuneri sau nu.

(2) Cota de impozit de 50% prevazuta la art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal se aplica veniturilor realizate sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate ?n Romania, platite ?ntr-un stat cu care Romania nu are ?ncheiat un instrument juridic ?n baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii si aceste tranzactii sunt calificate ca fiind artificiale, indiferent de data constituirii raportului juridic.

(3) Cota de 50% prevazuta la art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, platite ?ntr-un stat cu care Romania nu are ?ncheiat un instrument juridic ?n baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, cum ar fi dobanzile la credite, dobanzile ?n cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, dar numai daca aceste tranzactii sunt calificate ca fiind artificiale.

(4) In sensul art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, instrumentele juridice ?ncheiate de Romania ?n baza carora se realizeaza schimbul de informatii reprezinta acordurile/conventiile bilaterale/multilaterale ?n baza carora Romania poate realiza un schimb de informatii care este relevant pentru aplicarea acestor prevederi legale. Lista acordurilor/conventiilor se publica pe site-ul Ministerului Finantelor Publice si se actualizeaza periodic.

10. (1) In aplicarea art. 224 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate ?n Romania se impun cu o cota de 16% din suma acestora atunci cand veniturile de aceasta natura sunt platite ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiat un instrument juridic ?n baza caruia se realizeaza schimbul de informatii si beneficiarul sumelor nu face dovada rezidentei fiscale.

(2) Cota de 16% prevazuta la art. 224 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi dobanzile la credite, dobanzile ?n cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, atunci cand veniturile de aceasta natura sunt platite ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiat un instrument juridic ?n baza caruia se face schimbul de informatii si beneficiarul sumelor nu face dovada rezidentei fiscale.

11. In aplicarea art. 224 alin. (5) din Codul fiscal:

(1) Conversia ?n lei a impozitului ?n valuta aferent veniturilor obtinute din Romania de nerezidenti se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, pentru ziua ?n care se plateste venitul catre nerezident si impozitul ?n lei rezultat se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei ?n care s-a platit venitul.

(2) Pentru impozitul ?n valuta aferent dobanzilor capitalizate realizate din Romania de nerezidenti, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, pentru ziua ?n care s-a capitalizat dobanda, respectiv la cursul valutar din momentul ?nregistrarii ?n contul curent sau ?n contul de depozit al titularului dobanzii capitalizate sau din momentul rascumpararii, ?n cazul unor instrumente de economisire, ori ?n momentul ?n care dobanda se transforma ?n ?mprumut. Impozitul ?n lei astfel calculat se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei ?n care s-a ?nregistrat venitul/rascumparat instrumentul de economisire.

(3) In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului ?n care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara si se plateste pana la data de 25 a primei luni a anului fiscal urmator anului ?n care s-au aprobat situatiile financiare anuale, iar nerezidentul prezinta certificatul de rezidenta fiscala valabil pentru anul pentru care s-au aprobat situatiile financiare anuale pentru a i se aplica ?n vederea impozitarii cota mai favorabila din Codul fiscal sau din conventia de evitare a dublei impuneri ?ncheiata de Romania cu statul de rezidenta al nerezidentului, beneficiar al dividendului. Cota de impozit de 5% prevazuta la art. 224 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal se aplica asupra veniturilor din dividende distribuite ?ncepand cu data de 1 ianuarie 2016.

SECTIUNEA a 3-a

Tratamentul fiscal al veniturilor din dobanzi obtinute din Romania de persoane juridice rezidente ?ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European

12. (1) Optiunea de regularizare a impozitului platit conform art. 224 sau art. 225 alin. (1) din Codul fiscal, dupa caz, poate fi realizata de persoana nerezidenta ?n perioada de prescriptie stabilita potrivit Codului de procedura fiscala.

(2) La declaratia fiscala care se depune ?n vederea regularizarii impozitului platit conform art. 224, respectiv a art. 225 alin. (1) din Codul fiscal se anexeaza doua certificate de rezidenta fiscale ?n original sau copie legalizata, ?nsotite de o traducere autorizata ?n limba romana. Un certificat de rezidenta fiscala ?n care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala ?n anul ?n care s-a obtinut venitul din Romania ?ntr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European si un certificat de rezidenta fiscala ?n care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala ?ntr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ?n anul ?n care a exercitat optiunea pentru a-si regulariza ?n Romania impozitul pe profit.

(3) In cazul obtinerii veniturilor de natura dobanzilor de catre persoane juridice straine rezidente ?ntr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, se au ?n vedere ?n principal urmatoarele cheltuieli pentru determinarea rezultatului fiscal aferent veniturilor din dobanzi: costuri de refinantare direct legate de dobanda obtinuta ?n baza ?mprumutului, pierderi de schimb valutar direct legate de ?mprumutul ?n valuta, comisioane direct atribuibile ?mprumutului, alte costuri cum ar fi costurile de asigurare, de acoperire a riscului sau costuri operationale cu conditia urmaririi si regasirii acestor costuri ?n acordul de ?mprumut.

SECTIUNEA a 4-a

Tratamentul fiscal al categoriilor de venituri din activitati independente impozabile ?n Romania obtinute de persoane fizice rezidente ?ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European

13. Optiunea de regularizare a impozitului platit conform art. 224, respectiv a art. 226 alin. (1) din Codul fiscal poate fi realizata de persoana nerezidenta ?n perioada de prescriptie stabilita potrivit Codului de procedura fiscala. La declaratia fiscala care se depune ?n vederea regularizarii impozitului platit conform art. 224, respectiv a art. 226 alin. (1) din Codul fiscal se anexeaza doua certificate de rezidenta fiscale ?n original sau copie legalizata, ?nsotite de o traducere autorizata ?n limba romana. Un certificat de rezidenta fiscala ?n care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala ?n anul ?n care s-a obtinut venitul din Romania ?ntr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European si un certificat de rezidenta fiscala ?n care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala ?ntr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ?n anul ?n care a exercitat optiunea pentru a-si regulariza ?n Romania impozitul pe venit.

SECTIUNEA a 5-a

Retinerea impozitului din veniturile obtinute din Romania de persoane rezidente ?ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiata o conventie de evitare a dublei impuneri din activitati desfasurate de artisti si sportivi

14. Optiunea de regularizare a impozitului platit conform art. 227 alin. (1) din Codul fiscal poate fi realizata de persoana nerezidenta ?n perioada de prescriptie stabilita potrivit Codului de procedura fiscala. La declaratia fiscala care se depune ?n vederea regularizarii impozitului platit conform art. 227 alin. (1) din Codul fiscal se anexeaza doua certificate de rezidenta fiscale ?n original sau copie legalizata, ?nsotite de o traducere autorizata ?n limba romana. Un certificat de rezidenta fiscala ?n care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala ?n anul ?n care s-a obtinut venitul din Romania ?ntr-un stat al Uniunii Europene sau ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiata o conventie de evitare a dublei impuneri si un certificat de rezidenta fiscala ?n care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala ?ntr-un stat al Uniunii Europene sau ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiata o conventie de evitare a dublei impuneri ?n anul ?n care a exercitat optiunea, pentru a-si regulariza ?n Romania impozitul pe profit sau pe venit, dupa caz.

SECTIUNEA a 6-a

Scutiri de la impozitul prevazut ?n prezentul capitol

15. In aplicarea prevederilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal:

(1) Conditia privitoare la perioada minima de detinere de 1 an va fi ?nteleasa luandu-se ?n considerare hotararea Curtii Europene de Justitie ?n cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94, si anume: daca la data platii perioada minima de detinere de 1 an nu este ?ncheiata, scutirea prevazuta ?n Codul fiscal nu se va acorda.

(2) In situatia ?n care persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate face dovada ca perioada minima de detinere de 1 an a fost ?ndeplinita dupa data platii, beneficiarul efectiv persoana nerezidenta poate solicita restituirea impozitelor platite ?n plus, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.

16. Premiile prevazute la art. 229 alin. (1) lit. d) si e) din Codul fiscal sunt premii de natura celor platite de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor locale prin intermediul institutiilor publice centrale si locale.

17. In aplicarea prevederilor art. 229 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal:

(1) Conditia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani prevazuta la art. 255 alin. (10) din Codul fiscal va fi ?nteleasa luandu-se ?n considerare hotararea Curtii Europene de Justitie ?n cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94, si anume: daca la data platii perioada minima de detinere de 2 ani nu este ?ncheiata, scutirea prevazuta ?n Codul fiscal nu se va acorda.

(2) In situatia ?n care persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate face dovada ca perioada minima de detinere de 2 ani a fost ?ndeplinita dupa data platii, beneficiarul efectiv persoana nerezidenta poate solicita restituirea impozitelor platite ?n plus, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.

SECTIUNEA a 7-a

Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare a dublei impuneri si a legislatiei Uniunii Europene

18. In aplicarea art. 230 alin. (1) din Codul fiscal:

(1) Dispozitiile alin. 2 ale art. „Dividende”, „Dobanzi”, „Comisioane”, „Redevente” din conventiile de evitare a dublei impuneri ?ncheiate de Romania cu alte state, care reglementeaza impunerea ?n tara de sursa a acestor venituri, se aplica cu prioritate. In cazul cand legislatia interna prevede ?n mod expres o cota de impozitare mai favorabila sunt aplicabile prevederile legislatiei interne.

(2) Dispozitiile alin. 2 ale art. „Dividende”, „Dobanzi”, „Comisioane”, „Redevente” din conventiile de evitare a dublei impuneri deroga de la prevederile paragrafului 1 al acestor articole din conventiile respective.

(3) Aplicarea alin. 2 al art. „Dividende”, „Dobanzi”, „Comisioane”, „Redevente” din conventiile de evitare a dublei impuneri care prevad impunerea ?n statul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelasi venit, ?ntrucat statul de rezidenta acorda credit fiscal/scutire pentru impozitul platit ?n Romania, ?n conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.

(4) Dispozitiile titlurilor II si IV din Codul fiscal reprezinta legislatia interna si se aplica atunci cand Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al carui rezident este beneficiarul venitului realizat din Romania si acesta prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1). In acest sens, se vor avea ?n vedere veniturile mentionate la art. 223 alin. (2) din Codul fiscal, precum si alte venituri pentru care Romania are potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri drept de impozitare.

(5) Prevederile titlului VI din Codul fiscal se aplica atunci cand beneficiarul venitului obtinut din Romania este rezident al unui stat cu care Romania nu are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau cand beneficiarul venitului obtinut din Romania, rezident al unui stat cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri, nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1) ori atunci cand impozitul datorat de nerezident este suportat de catre platitorul de venit.

(6) Prevederile Acordului ?ncheiat ?ntre Comunitatea Europeana si Confederatia Elvetiana de stabilire a unor masuri echivalente cu cele prevazute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi se aplica de la data aderarii la Uniunea Europeana.

(7) In cazul Romaniei, societatile pentru care sunt aplicabile prevederile art. 15 pct. (1), respectiv pct. (2) ale Acordului ?ncheiat ?ntre Comunitatea Europeana si Confederatia Elvetiana de stabilire a unor masuri echivalente cu cele prevazute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi sunt cele mentionate la art. 229 alin. (1) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, respectiv cele mentionate la art. 263 lit. x) din Codul fiscal.

(8) In situatia ?n care pentru acelasi venit sunt cote diferite de impunere ?n legislatia interna, legislatia europeana sau ?n conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cota de impozit mai favorabila, daca beneficiarul venitului face dovada rezidentei ?ntr-un stat cu care Romania are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri si, dupa caz, ?ndeplineste conditia de beneficiar al legislatiei Uniunii Europene.

19. In scopul aplicarii art. 230 alin. (2) din Codul fiscal:

(1) Pentru a beneficia de prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri ?ncheiate ?ntre Romania si statul sau de rezidenta, precum si de cele ale legislatiei Uniunii Europene, nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania trebuie sa prezinte certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala din statul respectiv sau un alt document eliberat de catre o alta autoritate decat cea fiscala, care are atributii ?n domeniul certificarii rezidentei conform legislatiei interne a acelui stat.

(2) Nerezidentii care sunt beneficiarii veniturilor din Romania depun la platitorul de venit originalul sau copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1), ?nsotite de o traducere autorizata ?n limba romana. In situatia ?n care autoritatea competenta straina emite certificatul de rezidenta fiscala ?n format electronic sau online, acesta reprezinta originalul certificatului de rezidenta fiscala avut ?n vedere pentru aplicarea conventiei de evitare a dublei impuneri ?ncheiate ?ntre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului veniturilor obtinute din Romania, respectiv pentru aplicarea legislatiei Uniunii Europene, dupa caz.

(3) In ipoteza ?n care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania transmite un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) unui platitor de venituri rezident roman care are filiale, sucursale ori puncte de lucru ?n diferite localitati din Romania si care fac plati, la randul lor, catre beneficiarul de venituri nerezident, primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va transmite la fiecare subunitate o copie legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la alin. (1), ?nsotita de o traducere autorizata ?n limba romana. Pe copia legalizata primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.

(4) Prevederile alin. (3) sunt valabile si ?n situatia ?n care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania are ?nfiintata o filiala ?n Romania care are relatii contractuale cu diversi clienti din localitati diferite din Romania si care primeste un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1). Filiala apartinand persoanei nerezidente va face copii legalizate pe care le va distribui clientilor romani.

(5) Nerezidentii, beneficiari ai veniturilor obtinute din Romania care au deschise conturi de custodie la agentii custode, definiti potrivit legii romane, vor depune la acesti agenti custode originalul certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1). Agentul custode va transmite, la cererea nerezidentului, copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1), ?nsotita de o traducere autorizata ?n limba romana, fiecarei persoane care a facut plati catre beneficiarul de venituri nerezident. Pe copia legalizata, agentul custode, primitor al originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1), va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.

(6) Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat si ca urmare a informatiilor primite pe baza schimbului de informatii initiat/procedurii amiabile declansate de o tara partenera de conventie de evitare a dublei impuneri.

(7) In certificatul de rezidenta fiscala sau ?n documentul prevazut la alin. (1), prezentat de nerezidentii care au obtinut venituri din Romania, trebuie sa se ateste ca acestia au fost rezidenti ?n statele cu care Romania are ?ncheiate conventii de evitare a dublei impuneri, ?n anul/perioada obtinerii veniturilor sau ?n anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenta fiscala ori documentul prevazut la alin. (1).

(8) Platitorul de venit este raspunzator pentru primirea ?n termenul stabilit a originalului sau a copiei legalizate a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului prevazut la alin. (1) si pentru aplicarea prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri ?ncheiate de Romania cu diverse state.

(9) Forma si continutul certificatului de rezidenta fiscala sau ale documentului prevazut la alin. (1) pentru nerezidenti sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenta al beneficiarului venitului. Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la alin. (1) trebuie sa cuprinda, ?n principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum si a autoritatii care a emis certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la alin. (1), de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscala, mentiunea ca este rezident fiscal ?n statul emitent, precum si data emiterii certificatului sau a documentului.

20. Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri si ale art. 230 alin. (5) din Codul fiscal:

(1) In cazul castigurilor din transferul titlurilor de valoare realizate printr-un intermediar, definit potrivit legislatiei ?n materie, rezident ?n Romania, originalul sau copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1), ?nsotit/?nsotita de o traducere autorizata ?n limba romana se depune de persoana fizica nerezidenta la intermediar pentru ?ndeplinirea obligatiilor fiscale si declarative.

(2) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri ?n cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri din transferul titlurilor de valoare si operatiunea nu se efectueaza printr-un intermediar, precum si ?n cazul persoanelor juridice straine care obtin castiguri din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1) se depune la societatea ale carei titluri de valoare/titluri de participare sunt transferate, respectiv sunt vandute-cesionate. O copie legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 19 alin. (1), ?nsotita de o traducere autorizata ?n limba romana, se va anexa la declaratia de venit sau la declaratia privind impozitul pe profit, dupa caz, care se depune la organul fiscal competent.

21. Prevederile titlului II sau IV din Codul fiscal, ?n ceea ce priveste determinarea, stabilirea, declararea si plata impozitului asupra rezultatului fiscal din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, respectiv a castigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare sunt aplicabile persoanelor nerezidente ?n conditiile neprezentarii certificatului de rezidenta fiscala sau atunci cand Romania nu are ?ncheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenta al beneficiarului acestor profituri/castiguri ori ?n cazul ?n care, prin conventie, Romania are dreptul de impunere asupra profitului/castigului. Declaratia de venit sau declaratia privind impozitul pe profit, dupa caz, se depune de persoana nerezidenta la organul fiscal competent.

SECTIUNEA a 8-a

Declaratii anuale privind retinerea la sursa

22. (1) In aplicarea art. 231 alin. (1) din Codul fiscal, modelul si continutul declaratiei informative privind impozitul retinut pentru veniturile cu regim de retinere la sursa/venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti, se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, potrivit Codului de procedura fiscala.

#M6

2. *** Abrogat

#B

(3) Platitorii de venituri sub forma dobanzilor depun pana ?n ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului 2016, respectiv pana ?n ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului 2017 ?n relatia cu Austria declaratia informativa prevazuta la art. 231 alin. (2) din Codul fiscal, pentru veniturile din dobanzile realizate din Romania de catre persoane fizice rezidente ?n state membre ale Uniunii Europene ?n anul 2015, respectiv ?n anul 2016 ?n relatia cu Austria.

SECTIUNEA a 9-a

Certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti

23. In aplicarea art. 232 din Codul fiscal:

(1) Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezidenti se depune la organul fiscal teritorial ?n raza caruia platitorul de venit este ?nregistrat ca platitor de impozite si taxe.

(2) Certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti se elibereaza de catre organul fiscal teritorial ?n raza caruia platitorul de venit este ?nregistrat ca platitor de impozite si taxe, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de platitorul de venit ?n numele acestuia.

(3) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si instructiunile de completare si eliberare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

CAPITOLUL II

Impozitul pe reprezentante

SECTIUNEA 1

Contribuabili

24. In scopul aplicarii art. 235 din Codul fiscal:

(1) Persoanele juridice straine, prin reprezentante ?nfiintate ?n Romania, nu sunt abilitate sa desfasoare activitati de productie, comert sau prestari de servicii, aceste reprezentante neavand calitatea de persoana juridica.

(2) Persoanele juridice straine care doresc sa ?si ?nfiinteze o reprezentanta ?n Romania trebuie sa obtina autorizatia prevazuta de lege.

(3) Autorizatia obtinuta poate fi retrasa ?n conditiile care sunt stabilite prin acelasi act normativ.

SECTIUNEA a 2-a

Stabilirea impozitului

25. Potrivit art. 236 alin. (2) din Codul fiscal, ?n cazul persoanelor juridice straine care ?nfiinteaza o reprezentanta ?n Romania ?n cursul unei luni din anul de impunere, impozitul pentru anul de impunere se calculeaza ?ncepand cu data de 1 a lunii ?n care reprezentanta a fost ?nfiintata pana la sfarsitul anului respectiv. Pentru reprezentantele care se desfiinteaza ?n cursul anului de impunere impozitul anual se recalculeaza pentru perioada de activitate de la ?nceputul anului pana la data de 1 a lunii urmatoare celei ?n care a avut loc desfiintarea reprezentantei.

SECTIUNEA a 3-a

Plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale

#M6

26. In aplicarea art. 237 din Codul fiscal, modelul si continutul declaratiei privind impozitul pe reprezentanta se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, potrivit Codului de procedura fiscala.

#M6

ANEXA [la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal] *** Abrogata

#B

TITLUL VII*)

Taxa pe valoarea adaugata

#CIN

*) A se vedea si Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1559/2016 privind aprobarea Procedurii de solutionare a cererilor de restituire a taxei pe valoarea adaugata depuse ?n conditiile titlului VII „Taxa pe valoarea adaugata” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal si ale titlului VII din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1/2016.

#B

CAPITOLUL I

Definitii

SECTIUNEA 1

Semnificatia unor termeni si expresii

1. (1) Potrivit art. 266 alin. (1) pct. 9 din Codul fiscal, atunci cand intervin modificari ?n Nomenclatura combinata, se realizeaza corespondenta dintre codurile NC prevazute ?n titlul VII din Codul fiscal, ?n normele, ordinele si instructiunile date ?n aplicarea acestuia si noile coduri din nomenclatura adoptata ?n temeiul art. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful Vamal Comun.

(2) In aplicarea prevederilor art. 266 alin. (2) din Codul fiscal, locul ?n care o persoana impozabila si-a stabilit sediul activitatii economice este locul ?n care se desfasoara functiile de administrare centrala a societatii. Pentru a stabili locul unde o persoana impozabila ?si are stabilit sediul activitatii sale economice se iau ?n considerare locul ?n care se iau deciziile principale legate de managementul general al societatii, locul ?n care se afla sediul social al societatii si locul ?n care se ?ntalneste conducerea societatii. In cazul ?n care aceste criterii nu permit determinarea cu certitudine a locului de stabilire a sediului unei activitati economice, locul ?n care se iau deciziile principale legate de managementul general al societatii este criteriul care prevaleaza. O persoana impozabila poate avea sediul activitatii economice ?ntr-un stat membru chiar daca nu realizeaza efectiv activitati economice ?n statul respectiv. Prezenta unei cutii postale sau a unor reprezentante comerciale nu poate fi considerata ca sediu al activitatii economice a unei persoane impozabile, daca nu sunt ?ndeplinite conditiile mentionate ?n tezele anterioare.

(3) In cazul persoanelor fizice care sunt persoane impozabile pentru care nu poate fi identificat un sediu al activitatii economice ?n sensul alin. (2), domiciliul stabil al acestor persoane este considerat sediul activitatii economice, ?n scopul determinarii statului ?n care acestea sunt stabilite, ?n sensul art. 266 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.

(4) In aplicarea titlului VII al Codului fiscal, „domiciliul stabil” al unei persoane fizice, impozabile sau nu, ?nseamna adresa ?nregistrata ?n registrul de evidenta a populatiei ori ?ntr-un registru similar sau adresa indicata de persoana respectiva autoritatilor fiscale competente, cu exceptia cazului ?n care exista dovada ca aceasta adresa nu reflecta realitatea.

(5) „Resedinta obisnuita” a unei persoane fizice, impozabile sau nu, mentionata ?n titlul VII al Codului fiscal reprezinta locul ?n care persoana fizica respectiva locuieste ?n mod obisnuit, ca rezultat al unor legaturi personale si profesionale. Atunci cand exista legaturi profesionale ?ntr-o alta tara decat cea ?n care exista legaturi personale sau cand nu exista legaturi profesionale, locul „resedintei obisnuite” se determina pe baza legaturilor personale care indica existenta unor legaturi stranse ?ntre persoana respectiva si locul ?n care locuieste.

(6) In scopul aplicarii prevederilor art. 266 alin. (2) lit. c) si art. 307 din Codul fiscal:

a) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice ?n afara Romaniei nu participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, respectiv resursele tehnice si/sau umane din Romania nu sunt utilizate pentru realizarea acestor operatiuni, se considera ca persoana impozabila nu este stabilita ?n Romania pentru respectivele operatiuni;

b) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice ?n afara Romaniei participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ?nainte sau ?n timpul realizarii acestor operatiuni sau conform unor ?ntelegeri este prevazut ca sediul fix poate sa intervina ulterior derularii operatiunilor pentru operatiuni postvanzare ori pentru respectarea unor clauze contractuale de garantie si aceasta potentiala participare nu constituie o operatiune separata din perspectiva TVA, masura ?n care sunt utilizate resursele umane si/sau materiale ?n legatura cu aceste operatiuni nu este relevanta, deoarece se considera ca ?n orice situatie acest sediu fix participa la realizarea operatiunilor respective;

c) atunci cand resursele tehnice si/sau umane ale sediului fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice ?n afara Romaniei sunt utilizate numai pentru scopuri administrative suport, cum sunt serviciile de contabilitate, de emitere a facturilor si colectarea titlurilor de creanta, utilizarea acestor resurse nu se considera ca participare la realizarea de livrari de bunuri sau prestari de servicii, fiind tratate doar ca servicii-suport necesare ?ndeplinirii obligatiilor legate de aceste operatiuni. In aceasta situatie, se considera ca persoana impozabila nu este stabilita ?n Romania pentru aceste operatiuni;

d) atunci cand factura este emisa indicand codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA al sediului fix din Romania, acesta se considera ca a participat la livrarea de bunuri sau la prestarea de servicii, cu exceptia situatiei ?n care persoana impozabila poate face dovada contrariului.

(7) Atunci cand gazul sau energia electrica sunt livrate de o persoana impozabila sau catre o persoana impozabila care detine ?n Romania o licenta care ?i permite sa desfasoare activitatea economica ?n sectorul gazului sau al energiei electrice, incluzand si cumparari si revanzari ale gazului natural sau ale energiei electrice, existenta licentei ?n sine nu este suficienta pentru a considera ca respectiva persoana impozabila are un sediu fix ?n Romania. Pentru ca sediul fix sa existe ?n Romania este necesar ca persoana impozabila sa ?ndeplineasca conditiile art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.

SECTIUNEA a 2-a

Aplicare teritoriala

2. (1) Bunurile de origine din teritoriile excluse prevazute la art. 267 alin. (2) si (3) din Codul fiscal trebuie importate din perspectiva taxei, daca sunt transportate ?n teritoriul Uniunii Europene.

(2) Insula Man, Principatul Monaco si zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate teritorii ale statelor membre, iar operatiunile cu originea sau destinatia ?n:

a) Insula Man sunt considerate cu originea sau destinatia ?n Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;

b) Principatul Monaco sunt considerate cu originea sau destinatia ?n Republica Franceza;

c) zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate cu originea sau cu destinatia ?n Republica Cipru.

(3) Zona contigua a Romaniei si zona economica exclusiva a Romaniei, astfel cum sunt delimitate prin Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale Romaniei, republicata, se considera ca fac parte din teritoriul Romaniei din punct de vedere al TVA, pentru operatiunile legate de activitatile desfasurate ?n exercitarea drepturilor prevazute de art. 56 si 77 din Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, ?ncheiata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificata prin Legea nr. 110/1996.

CAPITOLUL II

Operatiuni impozabile

3. (1) Daca o operatiune ?ndeplineste cumulativ conditiile prevazute la art. 268 alin. (1) lit. a), c) si d) din Codul fiscal, dar nu ?ndeplineste conditia prevazuta la art. 268 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, operatiunea nu este impozabila ?n Romania.

(2) Conditia referitoare la „plata” prevazuta la art. 268 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal implica existenta unei legaturi directe ?ntre operatiune si contrapartida obtinuta. O livrare de bunuri sau o prestare de servicii este impozabila ?n conditiile ?n care aceasta operatiune aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obtinuta, este aferenta avantajului primit, dupa cum urmeaza:

a) conditia referitoare la existenta unui avantaj pentru un client este ?ndeplinita ?n cazul ?n care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii se angajeaza sa furnizeze bunuri si/sau servicii determinabile persoanei ce efectueaza plata sau, ?n absenta platii, cand operatiunea a fost realizata pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Aceasta conditie este compatibila cu faptul ca serviciile au fost colective, nu au fost masurabile cu exactitate sau au facut parte dintr-o obligatie legala;

b) conditia existentei unei legaturi ?ntre operatiune si contrapartida obtinuta este ?ndeplinita chiar daca pretul nu reflecta valoarea normala a operatiunii, respectiv ia forma unor cotizatii, bunuri sau servicii, reduceri de pret, sau nu este platit direct de beneficiar, ci de un tert.

(3) Achizitia intracomunitara de mijloace noi de transport efectuata de orice persoana impozabila ori neimpozabila, prevazuta la art. 268 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, este ?ntotdeauna considerata o operatiune impozabila ?n Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este ?n Romania, conform art. 276 din Codul fiscal.

(4) Achizitia intracomunitara de produse accizabile efectuata de o persoana impozabila sau de o persoana juridica neimpozabila, prevazuta la art. 268 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, este ?ntotdeauna considerata o operatiune impozabila ?n Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este ?n Romania, conform art. 276 din Codul fiscal.

(5) Echivalentul ?n lei al plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri de 10.000 euro, prevazut la art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil ?n cursul unui an calendaristic, se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare cand cifra sutelor este egala sau mai mare decat 5 si prin reducere cand cifra sutelor este mai mica de 5, prin urmare plafonul este de 34.000 lei.

(6) In aplicarea art. 268 alin. (5), pentru calculul plafonului de achizitii intracomunitare de bunuri se iau ?n considerare urmatoarele elemente:

a) valoarea tuturor achizitiilor intracomunitare de bunuri, cu exceptia achizitiilor prevazute la alin. (7);

b) valoarea tranzactiei ce conduce la depasirea plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri;

c) valoarea oricarui import efectuat de persoana juridica neimpozabila ?n alt stat membru, pentru bunurile transportate ?n Romania dupa import.

(7) La calculul plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri nu se vor lua ?n considerare:

1. valoarea achizitiilor intracomunitare de produse accizabile;

2. valoarea achizitiilor intracomunitare de mijloace noi de transport;

c) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o livrare de bunuri cu instalare sau montaj, pentru care locul livrarii se considera a fi ?n Romania, ?n conformitate cu prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;

d) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o vanzare la distanta, pentru care locul livrarii se considera a fi ?n Romania, ?n conformitate cu prevederile art. 275 alin. (2) si (3) din Codul fiscal;

e) valoarea achizitiilor de bunuri second-hand, de opere de arta, de obiecte de colectie si antichitati, asa cum sunt definite la art. 312 din Codul fiscal, ?n cazul ?n care aceste bunuri au fost taxate conform unui regim special similar celui prevazut la art. 312 din Codul fiscal ?n statul membru din care au fost livrate;

f) valoarea achizitiilor de gaze naturale, energie electrica, energie termica sau agent frigorific a caror livrare a fost efectuata ?n conformitate cu prevederile art. 275 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.

(8) In cazul ?n care plafonul pentru achizitii intracomunitare de bunuri este depasit, persoana prevazuta la art. 268 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, care nu este ?nregistrata ?n scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, trebuie sa solicite ?nregistrarea ?n scopuri de TVA conform art. 317 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Inregistrarea va ramane valabila pentru perioada pana la sfarsitul anului calendaristic ?n care a fost depasit plafonul de achizitii si cel putin pentru anul calendaristic urmator sau, dupa caz, pana la data la care persoana respectiva se ?nregistreaza ?n scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, daca aceasta data este anterioara acestui termen.

(9) Persoana prevazuta la art. 268 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal poate solicita anularea ?nregistrarii oricand dupa ?ncheierea anului calendaristic urmator celui ?n care s-a ?nregistrat, conform art. 317 alin. (5) din Codul fiscal. Prin exceptie, persoana respectiva ramane ?nregistrata ?n scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal pentru toate achizitiile intracomunitare de bunuri efectuate cel putin pentru ?nca un an calendaristic, daca plafonul pentru achizitii de bunuri este depasit si ?n anul calendaristic care a urmat celui ?n care persoana a fost ?nregistrata.

(10) Daca dupa expirarea anului calendaristic urmator celui ?n care persoana a fost ?nregistrata persoana respectiva efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri ?n baza codului de ?nregistrare ?n scopuri de TVA obtinut conform art. 317 din Codul fiscal, se considera ca persoana a optat conform art. 268 alin. (6) din Codul fiscal, cu exceptia cazului ?n care este obligata sa ramana ?nregistrata ?n urma depasirii plafonului pentru achizitii de bunuri ?n anul urmator anului ?n care s-a ?nregistrat, situatie ?n care se aplica prevederile alin. (9).

(11) Conform prevederilor art. 268 alin. (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile care efectueaza numai operatiuni pentru care taxa nu este deductibila si persoanele juridice neimpozabile, care nu sunt ?nregistrate si nu au obligatia de a fi ?nregistrate ?n scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, care nu depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare, pot opta pentru regimul general prevazut la art. 268 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. Aceste persoane sunt obligate la plata taxei ?n Romania pentru toate achizitiile intracomunitare de bunuri de la data la care ?si exercita optiunea si vor solicita un cod de ?nregistrare ?n scopuri de TVA conform art. 317 alin. (2) din Codul fiscal. Aceste persoane pot solicita anularea ?nregistrarii oricand dupa ?ncheierea a 2 ani calendaristici ce urmeaza celui ?n care s-au ?nregistrat, conform art. 317 alin. (6) din Codul fiscal.

(12) In cazul ?n care dupa ?ncheierea a 2 ani calendaristici consecutivi de la ?nregistrare persoanele prevazute la alin. (11) efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri ?n baza codului de ?nregistrare ?n scopuri de TVA obtinut conform art. 317 din Codul fiscal, se considera ca aceste persoane si-au reexercitat optiunea ?n conditiile art. 268 alin. (6) si art. 317 alin. (7) din Codul fiscal, cu exceptia cazului ?n care aceste persoane sunt obligate sa ramana ?nregistrate ?n urma depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri ?n anul calendaristic anterior, situatie ?n care se aplica prevederile alin. (9).

(13) In scopul aplicarii prevederilor art. 268 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, relatia de transport al bunurilor din primul stat membru ?n Romania trebuie sa existe ?ntre furnizor si cumparatorul revanzator, oricare dintre acestia putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, ?n conformitate cu conditiile Incoterms sau ?n conformitate cu prevederile contractuale. Daca transportul este realizat de beneficiarul livrarii ulterioare, nu sunt aplicabile masurile de simplificare pentru operatiuni triunghiulare. Obligatiile ce revin beneficiarului livrarii ulterioare, daca Romania este al treilea stat membru:

a) sa plateasca taxa aferenta livrarii efectuate de cumparatorul revanzator care nu este stabilit ?n Romania, indiferent daca este sau nu ?nregistrat ?n scopuri de TVA ?n Romania, ?n conformitate cu prevederile art. 307 alin. (4) si art. 326 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal, dupa caz;

b) sa ?nscrie achizitia efectuata ?n rubricile alocate achizitiilor intracomunitare de bunuri din decontul de taxa prevazut la art. 323 sau art. 324 din Codul fiscal, precum si ?n declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal.

(14) In cazul operatiunilor triunghiulare efectuate ?n conditiile art. 268 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, daca Romania este al doilea stat membru al cumparatorului revanzator si acesta a transmis furnizorului din primul stat membru codul sau de ?nregistrare ?n scopuri de TVA acordat conform art. 316 din Codul fiscal, cumparatorul revanzator trebuie sa ?ndeplineasca urmatoarele obligatii:

a) sa emita factura prevazuta la art. 319 din Codul fiscal, ?n care sa fie ?nscrise codul sau de ?nregistrare ?n scopuri de TVA ?n Romania si codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA din al treilea stat membru al beneficiarului livrarii;

b) sa nu ?nscrie achizitia intracomunitara de bunuri care ar avea loc ?n Romania ca urmare a transmiterii codului de ?nregistrare ?n scopuri de TVA acordat conform art. 316 din Codul fiscal ?n declaratia recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, prevazuta la art. 325 din Codul fiscal, aceasta fiind neimpozabila. In decontul de taxa aceste achizitii se ?nscriu la rubrica rezervata achizitiilor neimpozabile;

c) sa ?nscrie livrarea efectuata catre beneficiarul livrarii din al treilea stat membru ?n rubrica rezervata livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa a decontului de taxa si ?n declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal urmatoarele date:

1. codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA, din al treilea stat membru, al beneficiarului livrarii;

2. codul T ?n rubrica corespunzatoare;

3. valoarea livrarii efectuate.

CAPITOLUL III

Persoane impozabile

4. (1) In sensul art. 269 alin. (2) din Codul fiscal, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, ?n concordanta cu principiul de baza al sistemului de TVA potrivit caruia taxa trebuie sa fie neutra, se refera la orice tip de tranzactii, indiferent de forma lor juridica, astfel cum se mentioneaza ?n constatarile Curtii Europene de Justitie ?n cazurile C-186/89 Van Tiem, C-306/94 Regie dauphinoise, C-77/01 Empresa de Desenvolvimento Mineiro SA (EDM).

(2) In aplicarea prevederilor alin. (1), persoanele fizice nu se considera ca realizeaza o activitate economica ?n sfera de aplicare a taxei atunci cand obtin venituri din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri, care au fost folosite de catre acestea pentru scopuri personale. In categoria bunurilor utilizate ?n scopuri personale se includ constructiile si, dupa caz, terenul aferent acestora, proprietate personala a persoanelor fizice care au fost utilizate ?n scop de locuinta, inclusiv casele de vacanta, orice alte bunuri utilizate ?n scop personal de catre persoana fizica, precum si bunurile de orice natura mostenite sau dobandite ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.

(3) Persoana fizica, care nu a devenit deja persoana impozabila pentru alte activitati, se considera ca realizeaza o activitate economica din exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, daca actioneaza ca atare, de o maniera independenta, si activitatea respectiva este desfasurata ?n scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate, ?n sensul art. 269 alin. (2) din Codul fiscal.

(4) In cazul construirii de bunuri imobile de catre o persoana fizica, ?n vederea vanzarii, activitatea economica este considerata ?nceputa ?n momentul ?n care persoana fizica respectiva intentioneaza sa efectueze o astfel de activitate, iar intentia acesteia trebuie apreciata ?n baza elementelor obiective, de exemplu, faptul ca aceasta ?ncepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare initierii activitatii economice. Activitatea economica este considerata continua din momentul ?nceperii sale, incluzand si livrarea bunului sau partilor din bunul imobil construit, chiar daca este un singur bun imobil.

(5) In cazul achizitiei de terenuri si/sau de constructii de catre persoana fizica ?n scopul vanzarii, livrarea acestor bunuri reprezinta o activitate cu caracter de continuitate daca persoana fizica realizeaza mai mult de o singura tranzactie ?n cursul unui an calendaristic. Daca persoana fizica realizeaza o singura livrare ?ntr-un an aceasta este considerata ocazionala si nu este considerata o livrare impozabila. Daca intervine o a doua livrare ?n cursul aceluiasi an, prima livrare nu se impoziteaza, dar este luata ?n considerare la calculul plafonului prevazut la art. 310 din Codul fiscal. Totusi, daca persoana fizica deruleaza deja constructia unui bun imobil ?n vederea vanzarii, conform alin. (4), activitatea economica fiind deja considerata ?nceputa si continua, orice alte tranzactii efectuate ulterior nu mai au caracter ocazional. Livrarile de constructii si terenuri, scutite de taxa conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute ?n vedere atat la stabilirea caracterului de continuitate al activitatii economice, cat si la calculul plafonului de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal. In situatia ?n care persoana fizica nu se ?nregistreaza ?n scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, dar ?ncepe activitatea economica, se considera ca aplica regimul special de scutire pentru ?ntreprinderile mici conform art. 310 din Codul fiscal, obligativitatea ?nregistrarii ?n scopuri de TVA intervenind la termenul prevazut la art. 310 din Codul fiscal.

Exemplul nr. 1: O persoana fizica, care nu a mai realizat tranzactii cu bunuri imobile ?n anii precedenti, a livrat ?n cursul anului 2015 doua terenuri care nu sunt construibile. Aceste terenuri au fost achizitionate ?n cursul anului 2012, ?n vederea revanzarii si nu pentru a fi utilizate ?n scopuri personale. Desi persoana fizica a devenit persoana impozabila pentru aceste livrari, totusi livrarile respective fiind scutite de taxa conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizica nu are obligatia ?nregistrarii ?n scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal. Daca aceeasi persoana fizica ar fi livrat ?n cursul anului 2015 o constructie noua ?n sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, ar fi avut obligatia sa solicite ?nregistrarea ?n scopuri de taxa daca valoarea livrarii respective cumulata cu valoarea livrarilor anterioare ar fi depasit plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, cel mai tarziu ?n termen de 10 zile de la data depasirii plafonului, respectiv de la data de 1 a lunii urmatoare celei ?n care plafonul a fost depasit, conform prevederilor art. 310 alin. (6) din Codul fiscal.

Exemplul nr. 2: O persoana fizica vinde ?n luna ianuarie 2016 un teren construibil sau o constructie noua ?n sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Desi ?n principiu operatiunea nu ar fi scutita de taxa conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, indiferent de valoarea livrarii, daca persoana fizica nu realizeaza si alte operatiuni pentru care ar deveni persoana impozabila ?n cursul anului 2016, aceasta operatiune este considerata ocazionala si persoana fizica nu datoreaza TVA pentru respectiva livrare. Daca ?n acelasi an, ?n luna martie, aceeasi persoana fizica livreaza un teren sau o constructie, indiferent daca livrarea este taxabila sau scutita conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, respectiva persoana va deveni persoana impozabila dupa cea de-a doua tranzactie. Daca a doua tranzactie este taxabila si valoarea cumulata a acesteia cu cea a primei livrari depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, persoana fizica are obligatia sa solicite ?nregistrarea ?n scopuri de TVA, cel tarziu ?n termen de 10 zile de la data depasirii plafonului, respectiv de la data de 1 a lunii urmatoare celei ?n care plafonul a fost depasit, conform art. 310 alin. (6) din Codul fiscal. Daca a doua tranzactie este scutita, persoana fizica nu are obligatia de a solicita ?nregistrarea ?n scopuri de TVA. Daca ?n acelasi an, dupa a doua operatiune care a fost scutita, intervine a treia operatiune ?n luna septembrie, care este taxabila (de exemplu, livrarea unui teren construibil), iar valoarea cumulata a celor trei operatiuni depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, obligativitatea ?nregistrarii ?n scopuri de TVA intervine la termenul prevazut la art. 310 din Codul fiscal.

Exemplul nr. 3: O persoana fizica realizeaza ?n cursul anului 2015 cinci livrari care ar fi scutite conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Desi ?n anul 2015 persoana fizica a devenit ?n principiu persoana impozabila, nu a avut obligatia de a solicita ?nregistrarea ?n scopuri de TVA deoarece a realizat numai operatiuni scutite. Daca ?n anul 2016, ?n luna februarie, persoana fizica va livra o constructie noua sau un teren construibil ?n sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, chiar daca este prima tranzactie din acest an, aceasta nu mai este considerata ocazionala, deoarece persoana fizica devenise deja persoana impozabila ?n anul precedent si va avea obligatia sa solicite ?nregistrarea ?n scopuri de taxa pana pe 10 martie 2016, daca valoarea livrarii respective va depasi plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal.

Exemplul nr. 4: O persoana fizica a ?nceput ?n cursul anului 2015 constructia unui bun imobil cu intentia de a vinde aceasta constructie, devenind astfel persoana impozabila. In cursul anului 2015 nu a ?ncasat avansuri si ?n principiu nu are obligatia sa solicite ?nregistrarea ?n scopuri de taxa. Daca ?n anul 2016, ?nainte sa ?nceapa sa ?ncaseze avansuri sau ?nainte sa faca livrari ale unor parti ale bunului imobil sau livrarea respectivului imobil ?n integralitatea sa, livreaza un teren construibil sau o alta constructie noua ?n sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizica ar avea obligatia sa solicite ?nregistrarea ?n scopuri de taxa cel mai tarziu pana pe data de 10 a lunii urmatoare celei ?n care depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal. Aceasta livrare nu este considerata ocazionala, activitatea economica fiind considerata continua din momentul ?nceperii constructiei, respectiv din anul 2015.

Exemplul nr. 5: In luna martie 2015 o persoana fizica vinde o casa pe care a utilizat-o ?n scop de locuinta, operatiunea fiind neimpozabila. In luna aprilie vinde o casa pe care a mostenit-o, nici aceasta operatiune nefiind impozabila. In luna mai, aceeasi persoana fizica cumpara o constructie noua pe care o vinde ?n luna iulie. Nici dupa aceasta vanzare persoana fizica nu devine persoana impozabila, deoarece aceasta tranzactie, fiind prima vanzare a unui bun care nu a fost utilizat ?n scopuri personale, este considerata ocazionala. Daca persoana fizica va mai livra de exemplu un teren construibil ?n luna august, aceasta este considerata a doua tranzactie ?n sfera TVA, iar persoana fizica va deveni persoana impozabila si va avea obligatia sa solicite ?nregistrarea cel mai tarziu pana pe data de 10 septembrie, daca livrarea din luna iulie cumulata cu cea din luna august depasesc plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal. Primele doua vanzari din lunile martie si aprilie nu sunt luate ?n calculul plafonului de scutire deoarece nu sunt ?n sfera de aplicare a TVA.

Exemplul nr. 6: O familie detine un teren situat ?ntr-o zona construibila pe care l-a utilizat pentru cultivarea de produse agricole. In luna ianuarie 2016 familia respectiva ?mparte ?n loturi terenul ?n vederea vanzarii. Pentru a analiza daca terenul a fost utilizat ?n scop personal sau pentru activitati economice trebuie sa se constate daca produsele cultivate erau folosite numai pentru consumul familiei sau si pentru comercializare. In situatia ?n care cantitatea de produse obtinute nu justifica numai consumul ?n scop personal, se considera ca terenul a fost utilizat ?n scopul unei activitati economice si livrarea lui intra ?n sfera de aplicare a TVA consecinta, daca livrarea primului lot are loc ?n luna februarie nu se considera o operatiune ocazionala si daca depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, familia respectiva ar avea obligatia sa se ?nregistreze ?n scopuri de TVA, prin unul dintre soti. Inregistrarea ?n scopuri de TVA trebuie solicitata cel mai tarziu ?n termenul prevazut la art. 310 alin. (6) din Codul fiscal.

Exemplul nr. 7: In cursul anului 2015 o persoana fizica ?ncepe sa construiasca un bun imobil. Incaseaza avansuri care depasesc plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal ?n luna decembrie 2015. Fiind avansuri ?ncasate pentru livrarea de parti de constructie noi, operatiunile sunt taxabile, dar persoana respectiva poate aplica regimul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal pana la depasirea plafonului. Astfel, persoana respectiva va avea obligatia sa solicite ?nregistrarea ?n scopuri de TVA cel mai tarziu pana pe data de 10 ianuarie 2016. Daca livrarea unor apartamente din constructia respectiva are loc ?n luna martie 2016, avansurile ?ncasate ?n regim de scutire ?n anul 2015 vor trebui sa fie regularizate la data livrarii prin aplicarea cotei de TVA corespunzatoare.

(6) In cazul exemplelor prezentate la alin. (5) au fost avute ?n vedere numai persoanele fizice care nu sunt considerate persoane impozabile pentru alte activitati economice desfasurate si faptul ca orice livrare de locuinte personale, de case de vacanta sau de alte bunuri prevazute la alin. (2) nu este luata ?n considerare pentru stabilirea caracterului de continuitate al activitatii nefiind considerata operatiune ?n sfera de aplicare a taxei.

#M6

(7) In cazul ?n care bunurile imobile sunt detinute ?n devalmasie de o familie, unul dintre soti va fi desemnat sa exercite toate drepturile si sa ?ndeplineasca toate obligatiile, din punct de vedere al TVA, inclusiv obligatia de ?nregistrare ?n scopuri de TVA, daca aceasta exista, pentru vanzarea acestor bunuri imobile.

#B

(8) Transferul ?n patrimoniul afacerii al bunurilor sau serviciilor achizitionate sau dobandite de persoanele fizice si care au fost folosite ?n scopuri personale, ?n vederea utilizarii pentru desfasurarea de activitati economice, nu este o operatiune asimilata unei livrari de bunuri/prestari de servicii, efectuate cu plata, iar persoana fizica nu poate deduce taxa aferenta bunurilor/serviciilor respective prin aplicarea procedurii de ajustare prevazuta la art. 304 si 305 din Codul fiscal.

(9) Persoanele care nu sunt legate de angajator printr-un contract individual de munca, ci prin alte instrumente juridice, nu actioneaza de o maniera independenta ?n conditiile prevazute la art. 269 alin. (4) din Codul fiscal, respectiv atunci cand activitatea este exercitata de o persoana care nu dispune de o libertate de organizare corespunzatoare ?n ceea ce priveste resursele materiale si umane folosite pentru exercitiul activitatii ?n discutie, cum ar fi libertatea de a alege colaboratorii, orarul de lucru, baza materiala necesare desfasurarii activitatii sale, si riscul economic inerent acestei activitati nu este suportat de aceasta persoana. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene ?n Cauza C-202/90 Ayuntamiento de Sevilla ?mpotriva Recaudadores de Tributos de las Zonas primera y segunda.

10. Nu sunt considerate activitati economice:

a) acordarea de bunuri si/sau servicii ?n mod gratuit de organizatiile fara scop patrimonial;

b) livrarea de catre organismele de cult religios a urmatoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulite si medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitarii activitatii de cult religios, precum tamaia, lumanarile, cu exceptia celor decorative si a celor pentru nunti si botezuri.

(11) In sensul art. 269 alin. (5) din Codul fiscal, distorsiuni concurentiale rezulta atunci cand aceeasi activitate este desfasurata de mai multe persoane, dintre care unele beneficiaza de un tratament fiscal preferential, astfel ?ncat contravaloarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate de acestea nu este grevata de taxa, fata de alte persoane care sunt obligate sa greveze cu taxa contravaloarea livrarilor de bunuri si/sau a prestarilor de servicii efectuate.

(12) In situatia ?n care institutia publica desfasoara activitati pentru care este tratata ca persoana impozabila, este considerata persoana impozabila ?n legatura cu acele activitati sau, dupa caz, cu partea din structura organizatorica prin care sunt realizate acele activitati. Prin exceptie, ?n scopul stabilirii locului prestarii serviciilor conform art. 278 din Codul fiscal, o persoana juridica neimpozabila care este ?nregistrata ?n scopuri de TVA este considerata persoana impozabila.

(13) In sensul art. 269 alin. (8) din Codul fiscal, persoana fizica devine persoana impozabila ?n cazul unei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi. De asemenea, orice alta persoana juridica neimpozabila se considera persoana impozabila pentru livrarea intracomunitara de mijloace de transport noi. Aceste persoane nu sunt obligate sa se ?nregistreze ?n scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pentru aceste livrari intracomunitare de mijloace de transport noi, ?n conformitate cu prevederile art. 316 alin. (3) din Codul fiscal.

5. (1) In sensul art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, grupul de persoane impozabile stabilite ?n Romania, independente din punct de vedere juridic si aflate ?n stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric, poate opta sa fie tratat drept grup fiscal unic, cu urmatoarele conditii cumulative:

a) o persoana impozabila nu poate face parte decat dintr-un singur grup fiscal;

2. optiunea trebuie sa se refere la o perioada de cel putin 2 ani;

c) toate persoanele impozabile din grup trebuie sa aplice aceeasi perioada fiscala.

(2) Optiunea prevazuta la alin. (1) lit. b) se refera la grup, nu la fiecare membru al grupului.

(3) Grupul fiscal se poate constitui din minimum doua persoane impozabile.

(4) Organul fiscal competent ?n administrarea persoanelor impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal este organul fiscal central desemnat ?n acest scop, ?n conformitate cu prevederile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, denumita ?n continuare Codul de procedura fiscala.

(5) Se considera, conform alin. (1), ?n stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric persoanele impozabile al caror capital este detinut direct sau indirect ?n proportie de mai mult de 50% de catre aceeasi asociati. Termenul „asociati” include si actionarii, conform Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Indeplinirea acestei conditii se dovedeste prin certificatul constatator eliberat de catre registrul comertului si/sau, dupa caz, alte documente justificative.

(6) In vederea implementarii grupului fiscal se depune la organul fiscal competent prevazut la alin. (4) o cerere*) semnata de catre reprezentantii legali ai tuturor membrilor grupului, care sa cuprinda urmatoarele:

a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA al fiecarui membru;

2. dovada ca membrii sunt ?n stransa legatura conform alin. (5);

3. numele membrului numit reprezentant.

(7) Organul fiscal competent trebuie sa ia o decizie oficiala**) prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si sa comunice acea decizie reprezentantului grupului, ?n termen de 60 de zile de la data primirii documentatiei complete, respectiv a cererii completate potrivit alin. (6), ?nsotita de documentele justificative.

8. Implementarea grupului fiscal intra ?n vigoare:

a) ?n prima zi din luna urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), ?n cazul ?n care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica;

b) ?n prima zi a perioadei fiscale urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), ?n cazul ?n care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.

(9) Reprezentantul grupului trebuie sa notifice organului fiscal competent oricare dintre urmatoarele evenimente:

a) ?ncetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup fiscal unic, cu cel putin 30 de zile ?nainte de producerea evenimentului;

b) ne?ndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) - (5), care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup fiscal sau a unei persoane ca membru al grupului fiscal, ?n termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;

c) numirea unui alt reprezentant al grupului fiscal cu cel putin 30 de zile ?nainte de producerea evenimentului;

d) parasirea grupului fiscal de catre unul dintre membri, cu cel putin 30 de zile ?nainte de producerea evenimentului;

e) intrarea unui nou membru ?n grupul fiscal, cu cel putin 30 de zile ?nainte de producerea evenimentului.

(10) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. a) si b), organul fiscal competent anuleaza tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal sau, dupa caz, al unei persoane ca membru al grupului fiscal, astfel:

a) ?n cazul prevazut la alin. (9) lit. a), de la data de 1 a lunii urmatoare celei ?n care a ?ncetat optiunea ?n cazul ?n care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv ?n prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei ?n care a ?ncetat optiunea, ?n cazul ?n care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica;

b) ?n cazul prevazut la alin. (9) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei ?n care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie ?n cazul ?n care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv ?n prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei ?n care s-a produs evenimentul, ?n cazul ?n care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.

(11) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. c) - e) organul fiscal competent trebuie sa ia o decizie oficiala***) ?n termen de 30 de zile de la data primirii notificarii si sa comunice aceasta decizie reprezentantului. Aceasta decizie intra ?n vigoare din prima zi a lunii urmatoare celei ?n care a fost transmisa reprezentantului, ?n cazul ?n care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv ?n prima zi a perioadei fiscale urmatoare, ?n cazul ?n care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica. Pana la intrarea ?n vigoare a deciziei, persoanele impozabile care au solicitat parasirea sau intrarea ?n grup a unui membru sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus initial optiunea de a fi tratati ca grup fiscal unic si au fost acceptati ?n acest sens de catre organul fiscal competent. In situatia ?n care se solicita numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent anuleaza calitatea reprezentantului grupului fiscal si ?n aceeasi decizie va aproba numirea unui alt reprezentant propus de membrii grupului.

(12) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. b), organul fiscal competent, ?n urma verificarilor efectuate sau la cererea persoanei impozabile:

a) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul unei persoane ca membru al unui grup fiscal ?n cazul ?n care acea persoana nu mai ?ntruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru ?n conformitate cu prevederile alin. (1). Aceasta anulare va intra ?n vigoare ?ncepand cu prima zi a lunii urmatoare celei ?n care situatia a fost constatata de organul fiscal competent ?n cazul ?n care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv ?n prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei ?n care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, ?n cazul ?n care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica;

b) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal ?n cazul ?n care acele persoane impozabile nu mai ?ntrunesc criteriile de eligibilitate pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra ?n vigoare ?ncepand cu prima zi a lunii urmatoare celei ?n care situatia a fost constatata de organul fiscal competent, ?n cazul ?n care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv ?n prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei ?n care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, ?n cazul ?n care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.

13. De la data implementarii grupului fiscal unic conform alin. (8):

1. fiecare membru al grupului fiscal, altul decat reprezentantul:

1. raporteaza ?n decontul de taxa mentionat la art. 323 din Codul fiscal orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri sau orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;

2. trimite decontul sau de taxa reprezentantului;

3. nu plateste nicio taxa datorata si nu solicita nicio rambursare conform decontului sau de taxa;

2. reprezentantul:

1. preia, ?n primul decont consolidat, soldurile taxei de plata de la sfarsitul perioadei fiscale anterioare, neachitate pana la data depunerii acestui decont, precum si soldurile sumei negative a taxei pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile de TVA ale membrilor grupului aferente perioadei fiscale anterioare;

2. raporteaza ?n propriul decont de taxa, mentionat ?n art. 323 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri ori de servicii, precum si orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;

3. raporteaza ?ntr-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alti membri ai grupului fiscal, precum si rezultatele din propriul decont de taxa pentru perioada fiscala respectiva;

4. depune la organul fiscal competent toate deconturile de taxa ale membrilor, precum si formularul de decont de taxa consolidat;

5. plateste sau, dupa caz, solicita rambursarea taxei care rezulta din decontul de taxa consolidat.

14. Fiecare membru al grupului fiscal trebuie:

a) sa depuna declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal, la organul fiscal competent;

2. sa se supuna controlului organului fiscal competent;

c) sa raspunda separat si ?n solidar pentru orice taxa datorata de el sau de orice membru al grupului fiscal pentru perioada cat apartine respectivului grup fiscal;

d) sa ?ntocmeasca primul decont de TVA, dupa parasirea grupului fiscal, doar pe baza operatiunilor efectuate ?n perioada ulterioara parasirii grupului, fara preluarea soldului din decontul aferent perioadei fiscale anterioare, depus ?n vederea ?ntocmirii decontului consolidat.

(15) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de fiecare membru al grupului sunt supuse regimului normal de impozitare prevazut de titlul VII din Codul fiscal, indiferent daca sunt realizate catre terti sau catre ceilalti membri ai grupului fiscal, fiecare membru al grupului fiind considerat o persoana impozabila separata.

#CIN

*) A se vedea anexa nr. 2 - Cerere privind grupul fiscal unic - la Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3006/2016 privind aprobarea Procedurii de implementare si de administrare a grupului fiscal unic, precum si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare.

**) A se vedea anexa nr. 3 - Decizie privind aprobarea/respingerea implementarii grupului fiscal unic - la Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3006/2016 privind aprobarea Procedurii de implementare si de administrare a grupului fiscal unic, precum si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare.

***) A se vedea anexa nr. 4 - Decizie privind modificari ulterioare ?n cadrul grupului fiscal unic - la Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3006/2016 privind aprobarea Procedurii de implementare si de administrare a grupului fiscal unic, precum si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare.

#B

6. Obligatiile si drepturile din punct de vedere al taxei pentru operatiunile derulate de asocierile prevazute la art. 269 alin. (11) din Codul fiscal sunt prevazute la pct. 102.

CAPITOLUL IV

Operatiuni cuprinse ?n sfera de aplicare a taxei

SECTIUNEA 1

Livrarea de bunuri

7. (1) Preluarea de bunuri produse de catre o persoana impozabila pentru a fi folosite ?n cursul desfasurarii activitatii sale economice sau pentru continuarea acesteia nu se considera ca fiind o livrare de bunuri ?n sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei prevazute la art. 270 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Aceleasi prevederi se aplica si prestarilor de servicii.

(2) Valorificarea produselor scoase din rezerva de mobilizare constituie livrare de bunuri ?n sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal.

(3) In sensul art. 270 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila care nu detine proprietatea bunurilor dar primeste facturi pe numele sau de la furnizor si emite facturi pe numele sau catre client, pentru respectivele bunuri se considera ca actioneaza ?n nume propriu. Persoana respectiva este considerata din punctul de vedere al taxei cumparator si revanzator al bunurilor. Indiferent de natura contractului ?ncheiat de parti, daca o persoana impozabila primeste si/sau emite facturi pe numele sau, acest fapt o transforma ?n cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei.

(4) Prevederile alin. (3) se aplica sub denumirea de structura de comisionar ?n cazurile prevazute la pct. 31 alin. (4).

(5) Bunurile constatate lipsa din gestiune nu sunt considerate livrari de bunuri, fiind aplicabile prevederile art. 304, 305 si 306 din Codul fiscal si ale pct. 78, 79 si 80.

(6) In sensul art. 270 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor ?n urma executarii silite se considera livrare de bunuri numai daca debitorul executat silit este o persoana impozabila.

(7) Distribuirea de produse agricole de catre societatile agricole reglementate de Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere ?n agricultura, cu modificarile ulterioare, catre asociatii acestora este asimilata din punct de vedere al TVA unei livrari de bunuri efectuate cu plata, ?n sensul art. 270 alin. (5) din Codul fiscal, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial.

Exemplu: O societate agricola ?nregistrata ?n scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal achizitioneaza seminte, ?ngrasaminte, servicii de arat si semanat pentru realizarea productiei agricole. Societatea deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta tuturor achizitiilor de bunuri si servicii. Dupa recoltare, societatea distribuie o parte din produsele agricole catre asociatii sai. Intrucat societatea a dedus taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri si servicii destinate realizarii ?ntregii productii agricole, distribuirea de produse agricole din productia realizata catre asociatii sai este asimilata din punctul de vedere al TVA unei livrari de bunuri efectuate cu plata, pentru care societatea are obligatia de a colecta TVA, aplicand cota corespunzatoare.

(8) Transferul de active prevazut la art. 270 alin. (7) din Codul fiscal este un transfer universal de bunuri si/sau servicii, acestea nemaifiind tratate individual, ci ca un tot unitar la persoana impozabila cedenta, indiferent daca este un transfer total sau partial de active. Se considera transfer partial de active, ?n sensul art. 270 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor sau al unei parti din activele investite ?ntr-o anumita ramura a activitatii economice, daca acestea constituie din punct de vedere tehnic o structura independenta, capabila sa efectueze activitati economice separate. De asemenea, se considera ca transferul partial are loc si ?n cazul ?n care bunurile imobile ?n care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt ?nstrainate, ci realocate altor ramuri ale activitatii aflate ?n uzul cedentului. Simplul transfer al unor active nu garanteaza posibilitatea continuarii unei activitati economice ?n orice situatie. Pentru ca o operatiune sa poata fi considerata transfer de active, ?n sensul art. 270 alin. (7) din Codul fiscal, primitorul activelor trebuie sa faca dovada intentiei de a desfasura activitatea economica sau partea din activitatea economica care i-a fost transferata, si nu sa lichideze imediat activitatea respectiva si, dupa caz, sa vanda eventualele stocuri. Primitorul activelor are obligatia sa transmita cedentului o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ?ndeplinirea acestei conditii. Pentru calificarea unei activitati ca transfer de active nu este relevant daca primitorul activelor este autorizat pentru desfasurarea activitatii care i-a fost transferata sau daca are ?n obiectul de activitate respectiva activitate. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie ?n Cazul C-497/01 - Zita Modes. Cerintele prevazute de prezentul alineat nu se aplica ?n cazul divizarii si fuziunii, care sunt ?n orice situatie considerate transfer de active conform art. 270 alin. (7) din Codul fiscal.

(9) Persoana impozabila care este beneficiarul transferului prevazut la alin. (7) este considerata ca fiind succesorul cedentului, indiferent daca este ?nregistrata ?n scopuri de taxa sau nu. Beneficiarul va prelua toate drepturile si obligatiile cedentului, inclusiv pe cele privind livrarile catre sine prevazute la art. 270 alin. (4) din Codul fiscal, ajustarile deducerii prevazute la art. 304 si 305 din Codul fiscal. Daca beneficiarul transferului este o persoana impozabila care nu este ?nregistrata ?n scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal si nu se va ?nregistra ?n scopuri de TVA ca urmare a transferului, va trebui sa plateasca la bugetul de stat suma rezultata ca urmare a ajustarilor conform art. 270 alin. (4), art. 304, 305, 306 sau 332 din Codul fiscal, dupa caz, si sa depuna ?n acest sens declaratia*) prevazuta la art. 324 alin. (8) din Codul fiscal. Momentul de referinta pentru determinarea datei de la care ?ncepe ajustarea taxei, ?n cazul bunurilor de capital, nu este data transferului, ci data obtinerii bunului de catre cedent, conform art. 305 sau 332 din Codul fiscal, dupa caz. Cedentul va trebui sa transmita cesionarului o copie de pe registrul bunurilor de capital, daca acestea sunt obtinute dupa data aderarii. Aplicarea regimului de taxare pentru transferul de active de catre persoanele impozabile nu implica anularea dreptului de deducere a taxei la beneficiar, daca operatiunile ?n cauza sunt taxabile prin efectul legii sau prin optiune, cu exceptia situatiei ?n care se constata ca tranzactia a fost taxata ?n scopuri fiscale.

10. In sensul art. 270 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal:

a) se cuprind ?n categoria bunurilor acordate ?n mod gratuit ?n scopul stimularii vanzarilor bunurile care sunt produse de persoana impozabila ?n vederea vanzarii sau sunt comercializate ?n mod obisnuit de catre persoana impozabila, acordate ?n mod gratuit clientului, numai ?n masura ?n care sunt bunuri de acelasi fel ca si cele care sunt, au fost ori vor fi livrate clientului. Atunci cand bunurile acordate gratuit ?n vederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de persoana impozabila si/sau nu sunt bunuri comercializate ?n mod obisnuit de persoana impozabila si/sau nu sunt de acelasi fel ca si cele care sunt ori au fost livrate clientului, acordarea gratuita a acestora nu se considera livrare de bunuri daca:

1. se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client ?n legatura cu bunurile/serviciile pe care le-a achizitionat de la respectiva persoana impozabila; sau

2. bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordate gratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate acestuia;

b) bunurile acordate ?n scop de reclama cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile oferite ?n mod gratuit ?n cadrul campaniilor promotionale, mostre acordate pentru ?ncercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare.

(11) Pe langa situatiile prevazute la alin. (10), nu constituie livrare de bunuri conform prevederilor art. 270 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal bunurile acordate ?n mod gratuit pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii economice a persoanei impozabile. In aceasta categorie se cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile pe care persoana impozabila le acorda gratuit angajatilor sai si care sunt legate de desfasurarea ?n conditii optime a activitatii economice, cum sunt, de exemplu: echipamentul de protectie si uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportata de angajati, materiale igienico-sanitare ?n vederea prevenirii ?mbolnavirilor. Nu se ?ncadreaza ?n aceasta categorie orice gratuitati acordate propriilor angajati sau altor persoane, daca nu exista nicio legatura cu desfasurarea ?n conditii optime a activitatii economice, cum sunt: cotele gratuite de energie electrica acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane si altele de aceeasi natura.

Exemplu: Pentru facilitarea accesului la un centru comercial o societate a depus diligentele necesare pentru construirea unui sens giratoriu. O parte a sensului giratoriu a fost construita pe terenul apartinand domeniului public, iar o parte pe terenul societatii. Dupa finalizarea lucrarilor, pentru care primaria a obtinut autorizatie de construire, sensul giratoriu si partea din terenul aferent apartinand societatii vor fi donate primariei. Desi contractul prevede ca sensul giratoriu va fi donat primariei, ?ntrucat bunurile construite pe domeniul public apartin unitatii administrativ-teritoriale, din punctul de vedere al TVA nu se considera ca are loc o livrare de bunuri de la societate la primarie pentru lucrarile efectuate pe terenul primariei. Acestea reprezinta din punctul de vedere al TVA servicii acordate gratuit. In ceea ce priveste donatia partii din sensul giratoriu construite pe terenul societatii si a terenului aferent, aceasta reprezinta din punctul de vedere al TVA o livrare de bunuri cu titlu gratuit. Atat prestarile de servicii, cat si livrarea de bunuri, acordate gratuit, se considera ca au fost efectuate ?n scopul desfasurarii activitatii economice, respectiv pentru facilitarea accesului la centrul comercial, nefiind ?n sfera de aplicare a TVA. Societatea ?n cauza beneficiaza de dreptul de deducere a TVA conform prevederilor art. 297 din Codul fiscal.

12. In sensul art. 270 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal:

a) bunurile de mica valoare acordate gratuit ?n cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. In situatia ?n care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc individual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, ?nsumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plata, si colecteaza taxa, daca taxa aferenta bunurilor respective este deductibila total sau partial. Se considera ca livrarea de bunuri are loc ?n ultima zi lucratoare a perioadei fiscale ?n care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit plafonul. Baza impozabila, respectiv valoarea depasirilor de plafon, si taxa colectata aferenta se ?nscriu ?n autofactura prevazuta la art. 319 alin. (8) din Codul fiscal, care se include ?n decontul ?ntocmit pentru perioada fiscala ?n care persoana impozabila a acordat bunurile gratuit ?n cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul;

b) bunurile acordate gratuit ?n cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala ?n cursul unui an calendaristic se ?ncadreaza ?n limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituita din operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, precum si din operatiuni pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi ?n strainatate potrivit prevederilor art. 275 si 278 din Codul fiscal. Incadrarea ?n plafon se determina pe baza datelor raportate prin deconturile de taxa depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau ?n calcul pentru ?ncadrarea ?n aceste plafoane sponsorizarile si actiunile de mecenat, acordate ?n numerar, si nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusa. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata, respectiv se colecteaza taxa. Taxa colectata aferenta depasirii se include ?n decontul ?ntocmit pentru ultima perioada fiscala a anului respectiv.

(13) Transferul prevazut la art. 270 alin. (10) din Codul fiscal este o operatiune asimilata unei livrari intracomunitare cu plata de bunuri, fiind obligatoriu sa fie respectate toate conditiile si regulile aferente livrarilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxa. Caracteristic acestei operatiuni este faptul ca ?n momentul expedierii bunurilor dintr-un stat membru ?n alt stat membru acestea nu fac obiectul unei livrari ?n sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal si, pe cale de consecinta, aceeasi persoana impozabila care declara transferul ?n statul membru unde ?ncepe transportul bunurilor trebuie sa declare si achizitia intracomunitara de bunuri asimilata ?n statul membru ?n care aceasta are loc. Exemple de transferuri: transportul ?n alt stat membru de bunuri importate ?n Romania, efectuat de persoana care a realizat importul, ?n lipsa unei tranzactii ?n momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din Romania ?n alt stat membru ?n vederea constituirii unui stoc care urmeaza a fi vandut ?n respectivul stat membru, transportul de bunuri ?n alt stat membru ?n vederea ?ncorporarii ?ntr-un bun mobil sau imobil ?n respectivul stat membru ?n situatia ?n care persoana respectiva presteaza servicii ?n respectivul stat membru, transportul/expedierea unui bun mobil corporal din Romania ?n alt stat membru ?n vederea repararii si care, ulterior, nu se mai ?ntoarce ?n Romania, situatie ?n care nontransferul initial devine transfer, transportul/expedierea din Romania de materii prime ?n vederea prelucrarii ?n alt stat membru si care, ulterior, nu se mai ?ntorc ?n Romania, situatie ?n care nontransferul initial al materiilor prime devine transfer.

(14) Nontransferul cuprinde si expedierea sau transportul de produse accizabile din Romania ?n alt stat membru de catre persoana impozabila sau de alta persoana ?n contul sau, ?n vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din acel stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile.

(15) Furnizarea de programe informatice software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, ?nsotita de licenta obisnuita care interzice copierea si distribuirea acestora si care permite doar instalarea lor, constituie livrare de bunuri conform art. 270 din Codul fiscal. Programele informatice software standard reprezinta orice software produs ca un bun de folosinta generala care contine date pre?nregistrate, este comercializat ca atare si, dupa instalare si eventual o perioada scurta de training, poate fi utilizat ?n mod independent de catre clienti ?n formatul standard pentru aceleasi aplicatii si functii.

16. Procesarea fotografiilor digitale constituie:

a) livrare de bunuri, ?n sensul art. 270 din Codul fiscal, ?n masura ?n care se limiteaza la reproducerea fotografiilor pe suporturi, dreptul de a dispune de acestea fiind transferat de la procesator la clientul care a comandat copiile dupa original;

b) prestare de servicii, ?n sensul art. 271 din Codul fiscal, atunci cand procesarea este ?nsotita de prestari de servicii complementare care pot avea, tinand seama de importanta pe care o au pentru client, de timpul necesar pentru executarea lor, de tratamentul necesar pentru documentele originale si de partea din costul total pe care o reprezinta aceste prestari de servicii, un caracter predominant ?n raport cu operatiunea de livrare de bunuri, astfel ?ncat acestea sa constituie un scop ?n sine pentru client.

(17) In cazul contractelor de construire, al antecontractelor de vanzare-cumparare si al contractelor de promisiune de vanzare a unui imobil neconstruit, finalizate prin transferul titlului de proprietate asupra constructiilor rezultate prin contract de vanzare-cumparare, se considera ca are loc o livrare de bunuri imobile ?n sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal. In cazul ?n care nu are loc transferul titlului de proprietate asupra constructiilor rezultate, are loc o prestare de servicii ?n sensul art. 271 alin. (1) din Codul fiscal.

#CIN

*) A se vedea Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 793/2016 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (307) „Declaratie privind sumele rezultate din ajustarea/corectia ajustarilor/regularizarea taxei pe valoarea adaugata”.

#B

SECTIUNEA a 2-a

Prestarea de servicii

8. (1) Prestarile de servicii prevazute la art. 271 din Codul fiscal cuprind orice operatiuni care nu sunt considerate livrari de bunuri conform art. 270 din Codul fiscal, inclusiv vanzarea de active imobilizate necorporale.

(2) In sensul art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, cand pentru aceeasi prestare de servicii intervin mai multe persoane impozabile care actioneaza ?n nume propriu, prin tranzactii succesive, indiferent de natura contractului, se considera ca fiecare persoana este cumparator si revanzator, respectiv a primit si a prestat ?n nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.

Exemplu: Societatea A presteaza servicii de publicitate pentru produsele societatii B. Serviciile sunt facturate catre societatea C si aceasta le factureaza catre societatea B. Societatea C se considera ca a primit si a prestat ?n nume propriu servicii de publicitate.

(3) Prevederile alin. (2) se aplica sub denumirea de structura de comisionar ?n cazurile prevazute la pct. 31 alin. (4).

(4) Transmiterea folosintei bunurilor ?n cadrul unui contract de leasing este considerata prestare de servicii conform art. 271 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. La sfarsitul perioadei de leasing, daca locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se considera a fi sfarsitul perioadei de leasing si data la care locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului ?nainte de sfarsitul perioadei de leasing, situatie ?n care valoarea de transfer va cuprinde si suma ratelor care nu au mai ajuns la scadenta, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odata cu rata de leasing. Daca transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator se realizeaza ?nainte de derularea a 12 luni consecutive de la data ?nceperii contractului de leasing, se considera ca nu a mai avut loc o operatiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la dispozitia locatarului/utilizatorului. Daca ?n cursul derularii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune ?ntre utilizatori cu acceptul locatorului/finantatorului, operatiunea nu constituie livrare de bunuri, considerandu-se ca persoana care preia contractul de leasing continua persoana cedentului. Operatiunea este considerata ?n continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de leasing avand aceleasi obligatii ca si cedentul ?n ceea ce priveste taxa.

(5) Este considerata prestare de servicii, conform art. 271 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuata de o persoana care actioneaza ?n numele si ?n contul altei persoane atunci cand intervine ?ntr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. In sensul prezentelor norme, intermediarul care actioneaza ?n numele si ?n contul altei persoane este persoana care se obliga fata de client sa ?l puna ?n legatura cu un tert, ?n vederea ?ncheierii unui contract, fiind remunerat cu un comision. Pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii intermediata, furnizorul/prestatorul emite factura direct catre beneficiar, ?n timp ce intermediarul emite factura de comision care reprezinta contravaloarea serviciului de intermediere prestat catre clientul sau, care poate fi furnizorul/prestatorul sau beneficiarul livrarii de bunuri/prestarii de servicii intermediate.

(6) Emiterea de catre intermediar a unei facturi ?n numele sau catre cumparator/beneficiar, pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii intermediata, este suficienta pentru a-l transforma ?n cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata. De asemenea, intermediarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata un cumparator revanzator, daca primeste de la furnizor/prestator o factura ?ntocmita pe numele sau.

(7) In sensul art. 271 alin. (4) din Codul fiscal, nu sunt asimilate unei prestari de servicii efectuate cu plata utilizarea bunurilor, altele decat bunurile de capital, care fac parte din activele folosite ?n cadrul activitatii economice a persoanei impozabile pentru a fi puse la dispozitie ?n vederea utilizarii ?n mod gratuit altor persoane, precum si prestarea de servicii ?n mod gratuit, pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii sale economice. Sunt asimilate unei prestari de servicii efectuate cu plata utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite ?n cadrul activitatii economice a persoanei impozabile ?n folosul propriu sau serviciile prestate ?n mod gratuit de catre persoana impozabila pentru uzul propriu, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial, cu exceptia bunurilor a caror achizitie face obiectul limitarii la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 298 din Codul fiscal.

Exemplul nr. 1: O societate comerciala care produce frigidere pe care le pune la dispozitia gradinitei de copii organizate ?n cadrul societatii comerciale se considera ca utilizeaza ?n folosul propriu bunurile respective, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice.

Exemplul nr. 2: O societate comerciala care distribuie apa minerala pune gratuit frigidere la dispozitia magazinelor care comercializeaza apa minerala. Avand ?n vedere scopul urmarit de distribuitor, si anume expunerea mai buna a produselor sale si vanzarea acestora la o temperatura optima consumului, operatiunea nu este asimilata unei prestari de servicii cu plata, fiind considerata o prestare legata de activitatea economica a acestuia, care nu intra ?n sfera de aplicare a taxei.

#M3

Exemplul nr. 3: In cazul unor contracte prin care o persoana impozabila pune la dispozitia altei persoane impozabile bunuri pe care aceasta din urma le utilizeaza pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii ?n beneficiul persoanei care i-a pus bunurile la dispozitie, ?n masura ?n care furnizorul/prestatorul utilizeaza bunurile exclusiv pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii ?n beneficiul persoanei care detine bunul, se considera ca are loc o prestare de servicii legata de activitatea economica a persoanei care a pus bunul gratuit la dispozitia altei persoane, care nu este asimilata unei prestari cu plata. Nu are loc transferul dreptului de proprietate a bunurilor catre persoana care utilizeaza bunurile respective.

Exemplul nr. 4: In cazul contractelor prin care o persoana impozabila avand calitatea de furnizor de bunuri/prestator de servicii, pentru realizarea unor bunuri ?n beneficiul altei persoane, utilizeaza o matrita sau alte echipamente destinate realizarii comenzilor clientului sau, ?n functie de natura contractului se pot distinge urmatoarele situatii:

a) daca se face transferul de proprietate a matritei sau a echipamentelor de catre furnizor/prestator catre persoana cu care aceasta a contractat realizarea unor bunuri, are loc o livrare ?n sensul art. 270 din Codul fiscal. Achizitia acestor matrite/echipamente este considerata a fi efectuata ?n scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei impozabile care a contractat realizarea unor bunuri cu furnizorul/prestatorul, chiar daca aceste bunuri sunt utilizate de furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii. Punerea acestora la dispozitia furnizorului/prestatorului este o prestare de servicii legata de activitatea economica a persoanei care a pus bunul gratuit la dispozitia altei persoane, care nu este asimilata unei prestari cu plata, ?n masura ?n care furnizorul/prestatorul utilizeaza bunurile pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii exclusiv ?n beneficiul persoanei care detine bunul;

b) daca nu se face transferul de proprietate a matritei sau a echipamentelor de catre furnizor/prestator, dar furnizorul/prestatorul recupereaza contravaloarea acestora de la persoana cu care aceasta a contractat realizarea unor bunuri, se considera ca recuperarea contravalorii matritelor/echipamentelor este accesorie operatiunii principale, respectiv livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, care urmeaza acelasi regim fiscal ca si operatiunea principala.

#B

(8) In sensul art. 271 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite ?n cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii ?n mod gratuit ?n cadrul actiunilor de protocol ?n masura ?n care actiunile de protocol sunt realizate ?n scopuri legate de activitatea economica a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul prevazut la pct. 7 alin. (12) lit. a). Prevederile pct. 7 alin. (12) lit. b) se aplica ?n mod corespunzator pentru utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite ?n cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau pentru prestarea de servicii ?n mod gratuit ?n cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat.

(9) Prevederile pct. 7 alin. (10) si (11) se aplica corespunzator si pentru operatiunile prevazute la art. 271 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal.

(10) Prevederile pct. 7 alin. (8) si (9) se aplica corespunzator si pentru prevederile art. 271 alin. (6) din Codul fiscal.

(11) In sensul art. 271 din Codul fiscal, sunt considerate prestari de servicii urmatoarele:

a) furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice alta retea electronica si care este ?n principal automatizata, necesitand interventie umana minima, fiind un serviciu furnizat pe cale electronica, conform art. 266 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal;

b) furnizarea de licente ?n cadrul unui contract de licenta privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse statii de lucru, ?mpreuna cu furnizarea de programe software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, conform art. 271 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal;

c) furnizarea de programe informatice software personalizate, chiar si ?n cazul ?n care programul software este furnizat pe discheta sau pe un alt purtator de date. Programul software personalizat reprezinta orice program software creat sau adaptat nevoilor specifice ale clientilor, conform cerintelor exprimate de acestia;

d) transferul cu plata al unui sportiv de la un club sportiv la altul. Sumele platite drept compensatie pentru ?ncetarea contractului sau drept penalitati pentru ne?ndeplinirea unor obligatii prevazute de partile contractante nu sunt considerate prestari de servicii efectuate cu plata.

SECTIUNEA a 3-a

Schimbul de bunuri sau servicii

9. (1) Operatiunile prevazute la art. 272 din Codul fiscal includ orice livrari de bunuri/prestari de servicii a caror plata se realizeaza printr-o alta livrare/prestare, precum:

a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/obtinere a produselor agricole;

b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o prestare de servicii.

(2) Fiecare operatiune din cadrul schimbului este tratata separat, aplicandu-se prevederile prezentului titlu ?n functie de calitatea persoanei care realizeaza operatiunea, cotele si regulile aplicabile fiecarei operatiuni ?n parte.

SECTIUNEA a 4-a

Achizitiile intracomunitare de bunuri

10. (1) In sensul art. 273 alin. (1) din Codul fiscal, daca ?n statul membru din care ?ncepe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare intracomunitara de bunuri, ?ntr-un alt stat membru are loc o achizitie intracomunitara de bunuri ?n functie de locul acestei operatiuni stabilit conform prevederilor art. 276 din Codul fiscal.

(2) Prevederea art. 273 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal este prevederea „?n oglinda” a celei de la art. 270 alin. (10) din Codul fiscal, cu privire la transferul bunurilor din Romania ?ntr-un alt stat membru. Atunci cand un bun intra ?n Romania ?n aceste conditii, persoana impozabila trebuie sa analizeze daca din punctul de vedere al legislatiei romane operatiunea ar fi constituit un transfer de bunuri daca operatiunea s-ar fi realizat din Romania ?n alt stat membru. In acest caz, transferul bunurilor din alt stat membru ?n Romania da nastere unei operatiuni asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata. Tratarea acestor transferuri ca si achizitii intracomunitare nu depinde de tratamentul aplicat pentru acelasi transfer ?n statul membru de origine.

(3) Prevederile art. 273 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplica bunurilor achizitionate de fortele armate romane ?n alt stat membru, ?n situatia ?n care aceste bunuri, dupa ce au fost folosite de fortele armate, sunt expediate ?n Romania.

(4) In sensul art. 273 alin. (3) din Codul fiscal este considerata a fi efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare ?n tara ar fi fost asimilata unei livrari de bunuri cu plata.

(5) Conform art. 273 alin. (4) din Codul fiscal, daca o persoana juridica neimpozabila din Romania importa bunuri ?n alt stat membru, pe care apoi le transporta/expediaza ?n Romania, operatiunea respectiva este asimilata unei achizitii intracomunitare cu plata ?n Romania, chiar daca taxa aferenta importului a fost platita ?n statul membru de import. In temeiul dovezii achitarii taxei aferente achizitiei intracomunitare ?n Romania, persoana juridica neimpozabila poate solicita statului membru de import restituirea taxei achitate pentru import. In cazul invers, cand o persoana juridica neimpozabila stabilita ?n alt stat membru importa bunuri ?n Romania, pe care apoi le transporta/expediaza ?n alt stat membru, poate solicita ?n Romania restituirea taxei achitate pentru importul respectiv, daca face dovada ca achizitia intracomunitara a bunurilor a fost supusa taxei ?n celalalt stat membru.

(6) Nu este asimilata unei achizitii intracomunitare efectuate cu plata utilizarea ?n Romania de catre o persoana impozabila ?n vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice neimpozabile, de produse accizabile transportate sau expediate din alt stat membru de persoana impozabila sau de alta persoana, ?n numele acesteia.

CAPITOLUL V

Locul operatiunilor cuprinse ?n sfera de aplicare a taxei

SECTIUNEA 1

Locul livrarii de bunuri

11. (1) In sensul art. 275 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, bunurile sunt considerate a fi transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert care actioneaza ?n numele si ?n contul unuia dintre acestia, daca transportul este ?n sarcina furnizorului sau a cumparatorului. Terta persoana care realizeaza transportul ?n numele si ?n contul furnizorului sau al cumparatorului este transportatorul sau orice alta persoana care intervine ?n numele si ?n contul furnizorului ori al cumparatorului ?n realizarea serviciului de transport.

(2) Prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal nu se aplica ?n situatia ?n care cumparatorul a optat pentru calitatea de importator al bunurilor conform prevederilor pct. 82 alin. (1) lit. b).

(3) Conform art. 275 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, locul livrarii este locul unde bunurile sunt puse la dispozitia cumparatorului, ?n cazul ?n care bunurile nu sunt transportate sau expediate. In categoria bunurilor care nu sunt transportate sau expediate se cuprind bunurile imobile, precum si orice alte bunuri mobile corporale care, desi sunt livrate, ?ntre vanzator si cumparator nu exista relatie de transport. Exemplu: o persoana impozabila A stabilita ?n Romania livreaza bunuri unei alte persoane impozabile B stabilite ?n alt stat membru sau ?n Romania. Bunurile sunt transportate direct la C, o alta persoana, care cumpara bunurile de la B. In primul caz persoana obligata sa realizeze transportul este A sau B. Pe relatia A - B se considera o livrare cu transport, iar pe relatia B - C se considera o livrare fara transport. In al doilea caz, daca persoana obligata sa realizeze transportul este C, pe relatia A - B se considera o livrare fara transport, locul livrarii fiind locul unde bunurile sunt puse la dispozitia lui B, iar ?n relatia B - C se considera o livrare cu transport, locul livrarii fiind locul unde ?ncepe transportul, respectiv ?n statul membru al furnizorului A, unde se afla bunurile atunci cand ?ncepe transportul.

12. (1) In sensul art. 275 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, echivalentul ?n lei al plafonului de 35.000 de euro pentru vanzarile la distanta se stabileste pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare, cand cifra sutelor este egala cu sau mai mare decat 5, si prin reducere, cand cifra sutelor este mai mica decat 5, prin urmare plafonul este de 118.000 lei.

(2) In cazul ?n care vanzarile la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru ?n Romania depasesc plafonul prevazut la alin. (1), se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizor din acel stat membru ?n Romania au loc ?n Romania pe perioada ramasa din anul calendaristic ?n care s-a depasit plafonul si pentru anul calendaristic urmator. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru, potrivit art. 307 alin. (1) din Codul fiscal, care trebuie sa se ?nregistreze ?n Romania ?n scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, la depasirea plafonului calculat conform alin. (4) si (5). Inregistrarea ramane valabila pana la data de 31 decembrie a anului calendaristic urmator celui ?n care furnizorul a depasit plafonul pentru vanzari la distanta ?n Romania, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (3).

(3) In cazul ?n care plafonul prevazut la alin. (1) este depasit si ?n anul calendaristic urmator, se aplica prevederile alin. (2) referitoare la locul acestor vanzari.

4. La calculul plafonului prevazut la alin. (1) se iau ?n considerare:

a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru ?n Romania, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri care au fost livrate dintr-un teritoriu tert si care sunt considerate ca au fost livrate ?n Romania din statul membru de import, ?n conformitate cu prevederile art. 275 alin. (8) din Codul fiscal;

2. valoarea vanzarii la distanta ce conduce la depasirea plafonului.

(5) La calculul plafonului prevazut la alin. (1) nu se iau ?n considerare:

1. valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;

b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;

c) valoarea oricarei livrari de bunuri cu instalare sau montare, efectuata ?n Romania de catre furnizor sau de alta persoana ?n numele acestuia, conform art. 275 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;

d) valoarea oricarei livrari efectuate de furnizor ?n statul membru de plecare ?n cadrul tranzactiei supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, prevazute la art. 312 din Codul fiscal;

e) valoarea oricarei livrari de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin orice retea conectata la un astfel de sistem, de energie electrica, de energie termica sau agent frigorific prin intermediul retelelor de ?ncalzire ori de racire, conform art. 275 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.

(6) Furnizorul unei vanzari la distanta ?n Romania poate opta ?n statul membru ?n care este stabilit sa schimbe locul livrarii ?n Romania pentru toate vanzarile sale la distanta din acel stat membru ?n Romania. Optiunea se comunica si organelor fiscale competente din Romania printr-o scrisoare recomandata ?n care furnizorul specifica data de la care intentioneaza sa aplice optiunea. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru, potrivit art. 307 alin. (1) din Codul fiscal, care trebuie sa se ?nregistreze ?n Romania ?n scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, ?nainte de prima livrare care va fi realizata ulterior exprimarii optiunii. Inregistrarea ca urmare a optiunii ramane valabila pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator celui ?n care furnizorul si-a exercitat optiunea, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (7).

(7) Daca plafonul prevazut la alin. (1) este depasit ?n cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevazut la alin. (6), se aplica prevederile alin. (2) - (5) ?n privinta locului pentru vanzarile la distanta ?n Romania.

(8) Vanzarea la distanta are loc ?ntr-un stat membru, altul decat Romania, conform art. 275 alin. (5) din Codul fiscal, daca valoarea totala a vanzarilor la distanta efectuate de furnizorul din Romania depaseste plafonul vanzarilor la distanta stabilit de statul membru de destinatie, care poate sa difere de cel stabilit la alin. (1), valabil pentru Romania, sau ?n cazul ?n care furnizorul si-a exercitat optiunea prevazuta la alin. (12). Plafonul pentru vanzari la distanta se calculeaza pe fiecare an calendaristic. In sensul art. 275 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele din alt stat membru care nu comunica furnizorului din Romania un cod valabil de ?nregistrare ?n scopuri de TVA se considera ca sunt persoanele care beneficiaza ?n statul lor membru de derogarea prevazuta la art. 3 alin. (2) din Directiva 112, al carei echivalent ?n Codul fiscal este art. 268 alin. (4).

(9) In cazul ?n care furnizorul depaseste plafonul pentru vanzari la distanta stabilit de statul membru de destinatie, se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizorul din Romania ?n statul membru de destinatie au loc ?n acel stat membru pentru perioada ramasa din anul calendaristic ?n care s-a depasit plafonul si pentru anul calendaristic urmator. Daca se depaseste plafonul si ?n anul urmator, se aplica aceleasi reguli referitoare la locul acestor vanzari. Furnizorii trebuie sa comunice printr-o scrisoare recomandata transmisa catre organul fiscal competent din Romania, ?n termen de 30 de zile de la data ?nregistrarii ?n alt stat membru, pentru vanzari la distanta ca urmare a depasirii plafonului pentru vanzari la distanta din alt stat membru, locul acestor livrari nemaifiind ?n Romania, ci ?n statul membru ?n care s-a depasit plafonul.

(10) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania ?n alt stat membru se iau ?n considerare:

a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor din Romania catre un anumit stat membru, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri expediate dintr-un teritoriu tert si importate ?n Romania, care se considera ca au fost expediate din Romania, ?n conditiile art. 275 alin. (8) din Codul fiscal;

b) valoarea vanzarii care conduce la depasirea plafonului ?n celalalt stat membru.

(11) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania ?n alt stat membru nu se iau ?n considerare:

1. valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;

b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;

c) valoarea livrarilor de bunuri cu instalare, efectuate ?n alt stat membru de catre furnizor sau de alta persoana ?n numele acestuia;

d) valoarea oricarei livrari efectuate de un furnizor din Romania ?n cadrul unei tranzactii supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, conform art. 312 din Codul fiscal;

e) valoarea oricarei livrari de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin orice retea conectata la un astfel de sistem, de energie electrica, de energie termica sau agent frigorific, prin intermediul retelelor de ?ncalzire ori de racire.

(12) Furnizorul poate opta sa schimbe locul livrarii ?ntr-un alt stat membru pentru toate vanzarile sale la distanta efectuate din Romania catre acel stat membru. Optiunea se comunica printr-o scrisoare recomandata transmisa catre organul fiscal competent din Romania si se exercita de la data trimiterii scrisorii recomandate, ramanand valabila pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator celui ?n care furnizorul si-a exercitat optiunea, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (13).

(13) Daca plafonul pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania ?n alt stat membru este depasit si ?n cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevazut la alin. (12), se aplica prevederile alin. (9) - (11) pentru locul vanzarilor la distanta ?n celalalt stat membru.

SECTIUNEA a 2-a

Locul achizitiei intracomunitare de bunuri

13. (1) Conform art. 276 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achizitii intracomunitare de bunuri este ?ntotdeauna ?n statul membru ?n care se ?ncheie expedierea sau transportul bunurilor. In cazul ?n care, conform art. 276 alin. (2) din Codul fiscal, cumparatorul furnizeaza un cod de ?nregistrare ?n scopuri de TVA dintr-un alt stat membru decat cel ?n care se ?ncheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplica reteaua de siguranta, respectiv achizitia intracomunitara se considera ca are loc si ?n statul membru care a furnizat codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA si ?n statul membru ?n care se ?ncheie expedierea sau transportul bunurilor.

(2) In sensul art. 276 alin. (3) din Codul fiscal, daca cumparatorul face dovada ca a supus la plata taxei achizitia intracomunitara si ?n statul membru ?n care se ?ncheie expedierea sau transportul bunurilor si ?n statul membru care a furnizat un cod de ?nregistrare ?n scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate ?n statul membru care a furnizat codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achizitiei intracomunitare se realizeaza astfel:

a) ?n cazul persoanelor ?nregistrate ?n scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, prin ?nregistrarea cu semnul minus ?n decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal a achizitiei intracomunitare si a taxei aferente;

b) ?n cazul persoanelor ?nregistrate ?n scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaza conform normelor procedurale ?n vigoare.

Exemplu: o persoana impozabila din Romania ?nregistrata ?n scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal achizitioneaza ?n Ungaria (locul unde se ?ncheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Franta. Persoana respectiva nu este ?nregistrata ?n Ungaria ?n scopuri de TVA, dar comunica furnizorului din Franta codul sau de ?nregistrare ?n scopuri de TVA din Romania, pentru a beneficia de scutirea de taxa aferenta livrarii intracomunitare realizate de furnizorul din Franta. Dupa ?nregistrarea ?n scopuri de TVA ?n Ungaria si plata TVA aferente achizitiei intracomunitare conform art. 276 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiva poate solicita restituirea taxei platite ?n Romania aferente achizitiei intracomunitare, care a avut loc si ?n Romania conform art. 276 alin. (2) din Codul fiscal.

(3) In conformitate cu prevederile art. 276 alin. (4) din Codul fiscal, ?n cazul ?n care pana la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara efectuata ?n statul membru care a atribuit codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA, conform art. 276 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata TVA ?n statul membru unde se ?ncheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplica prevederile art. 276 alin. (2) din Codul fiscal.

(4) Obligatiile partilor implicate ?n operatiuni triunghiulare prevazute la art. 276 alin. (5) din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 3 alin. (13) si (14).

SECTIUNEA a 3-a

Locul prestarii de servicii

14. (1) Pentru stabilirea locului prestarii serviciilor potrivit prevederilor art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, se are ?n vedere notiunea de persoana impozabila, astfel cum este aceasta definita din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata. Identificarea altor elemente, cum ar fi faptul ca persoana impozabila realizeaza operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau ca aceasta aplica regimul special de scutire pentru ?ntreprinderi mici, nu influenteaza modul ?n care regulile care guverneaza locul prestarii se aplica atunci cand persoana impozabila presteaza sau primeste servicii.

(2) In aplicarea art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, sediu fix ?nseamna sediul definit la art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, care se caracterizeaza printr-un grad suficient de permanenta si o structura adecvata ca resurse umane si tehnice care ?i permit sa primeasca si sa utilizeze serviciile care sunt furnizate pentru necesitatile proprii ale sediului respectiv.

(3) In aplicarea art. 278 alin. (3) si art. 278 alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, sediu fix ?nseamna sediul definit la art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, care se caracterizeaza printr-un grad suficient de permanenta si o structura adecvata ca resurse umane si tehnice care ?i permit sa furnizeze serviciile respective.

(4) Faptul ca dispune de un cod de ?nregistrare ?n scopuri de TVA nu este suficient pentru ca un sediu sa fie considerat sediu fix.

(5) In aplicarea art. 278 din Codul fiscal, locul ?n care este stabilita o persoana juridica neimpozabila este:

a) locul ?n care se exercita functiile de administrare centrala a acesteia; sau

b) locul oricarui alt sediu care se caracterizeaza printr-un grad suficient de permanenta si o structura adecvata, ?n ceea ce priveste resursele umane si tehnice, care ?i permit sa primeasca si sa utilizeze serviciile care ?i sunt prestate pentru necesitatile proprii.

(6) In aplicarea art. 278 alin. (2) si alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, ?n cazul ?n care un prestator de servicii de telecomunicatii, de servicii de radiodifuziune sau televiziune ori de servicii prestate pe cale electronica furnizeaza serviciile respective ?ntr-un loc precum o cabina telefonica, un punct de acces la internet fara fir (wi-fi hot spot), un internet caf?, un restaurant sau holul unui hotel, iar prezenta fizica a beneficiarului serviciului ?n locul respectiv este necesara pentru ca serviciul sa ?i fie furnizat de prestatorul ?n cauza, se prezuma ca clientul este stabilit, ?si are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita ?n locul respectiv si ca serviciul este utilizat sau exploatat efectiv acolo.

(7) In cazul ?n care locul mentionat la alin. (6) este la bordul unei nave, al unei aeronave sau al unui tren care efectueaza transport de calatori ?n interiorul Uniunii Europene, tara ?n care se considera ca este stabilit, ?si are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita clientul este tara ?n care ?ncepe operatiunea de transport de calatori.

(8) Prevederile referitoare la stabilirea locului prestarii serviciilor se completeaza cu prevederile din Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere ?n aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, care sunt de directa aplicare.

15. (1) Regulile prevazute la art. 278 alin. (2) sau (3) din Codul fiscal se aplica numai ?n situatia ?n care serviciile nu se pot ?ncadra ?n niciuna dintre exceptiile prevazute la art. 278 alin. (4) - (7) din Codul fiscal. Daca serviciile pot fi ?ncadrate ?n una dintre exceptiile prevazute la art. 278 alin. (4) - (7) din Codul fiscal, ?ntotdeauna exceptia prevaleaza, nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal.

(2) In cazul ?n care o prestare de servicii efectuata ?n beneficiul unei persoane impozabile sau ?n beneficiul unei persoane juridice neimpozabile considerate a fi o persoana impozabila intra sub incidenta art. 278 alin. (2) din Codul fiscal:

a) daca persoana impozabila respectiva este stabilita ?ntr-o singura tara sau, ?n absenta unui sediu al activitatii economice sau a unui sediu fix, are domiciliul stabil si resedinta obisnuita ?ntr-o singura tara, prestarea de servicii ?n cauza se considera ca are locul ?n tara respectiva. Prestatorul stabileste respectivul loc pe baza informatiilor furnizate de client si verifica aceste informatii pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii. Aceste informatii pot cuprinde codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA atribuit de statul membru ?n care este stabilit clientul;

b) daca persoana impozabila este stabilita ?n mai multe tari, prestarea ?n cauza se considera ca are locul ?n tara ?n care respectiva persoana impozabila si-a stabilit sediul activitatii economice. Cu toate acestea, ?n cazul ?n care serviciul este prestat catre un sediu fix al persoanei impozabile aflat ?n alta tara decat cea ?n care clientul si-a stabilit sediul activitatii economice, prestarea ?n cauza este impozabila ?n locul ?n care se afla acel sediu fix care primeste serviciul respectiv si ?l utilizeaza pentru propriile sale nevoi. In cazul ?n care persoana impozabila nu dispune de un sediu al activitatii economice sau de un sediu fix, serviciul este impozabil la locul unde este domiciliul stabil sau resedinta obisnuita a acesteia.

(3) In scopul identificarii sediului fix al clientului caruia ?i este prestat serviciul, prestatorul examineaza natura si utilizarea serviciului prestat. Atunci cand natura si utilizarea serviciului furnizat nu ?i permit sa identifice sediul fix caruia ?i este furnizat serviciul, prestatorul, pentru a identifica sediul fix respectiv, trebuie sa urmareasca ?n special daca contractul, formularul de comanda si codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA atribuit de statul membru al clientului si comunicat acestuia de catre client identifica sediul fix ca fiind client al serviciului si daca sediul fix este entitatea care plateste pentru serviciul ?n cauza.

(4) In cazul ?n care sediul fix al clientului caruia ?i este furnizat serviciul nu poate fi stabilit ?n conformitate cu alin. (3) sau ?n cazul ?n care serviciile sunt prestate catre o persoana impozabila ?n temeiul unui contract ?ncheiat pentru unul sau mai multe servicii utilizate, ?n mod neidentificabil si necuantificabil, prestatorul considera ?n mod valabil ca serviciile sunt furnizate la locul ?n care clientul si-a stabilit sediul activitatii economice.

(5) Un contract global reprezinta un acord de afaceri care poate acoperi toate serviciile prestate catre o persoana impozabila. Pentru serviciile prestate ?n baza unui astfel de contract global, care urmeaza sa fie utilizate ?n mai multe locuri, locul de prestare este considerat ?n principiu locul ?n care beneficiarul si-a stabilit sediul activitatii sale economice. In situatia ?n care serviciile care fac obiectul unui astfel de contract sunt destinate a fi utilizate de catre un sediu fix si acest sediu fix suporta costurile respectivelor servicii, locul prestarii acestora este locul ?n care se afla respectivul sediu fix.

(6) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt prestate de prestatori stabiliti ?n Romania catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti pe teritoriul Uniunii Europene, se numesc prestari de servicii intracomunitare si se declara ?n declaratia recapitulativa, conform prevederilor art. 325 din Codul fiscal, daca nu beneficiaza de o scutire de taxa. Persoanele impozabile care presteaza astfel de servicii si care nu sunt ?nregistrate ?n scopuri de TVA trebuie sa ?ndeplineasca obligatiile specifice de ?nregistrare ?n scopuri de TVA prevazute la art. 316 si 317 din Codul fiscal.

(7) Serviciile prevazute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de prestatori stabiliti ?n Romania catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti ?n afara Uniunii Europene sau, dupa caz, prestate de prestatori stabiliti ?n afara Uniunii Europene catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti pe teritoriul Romaniei, urmeaza aceleasi reguli ca si serviciile intracomunitare ?n ceea ce priveste determinarea locului prestarii si celelalte obligatii impuse de prezentul titlu, dar nu implica obligatii referitoare la declararea ?n declaratia recapitulativa, conform prevederilor art. 325 din Codul fiscal, indiferent daca sunt taxabile sau daca beneficiaza de scutire de taxa, si nici obligatii referitoare la ?nregistrarea ?n scopuri de TVA specifice serviciilor intracomunitare prevazute la art. 316 si 317 din Codul fiscal.

(8) In cazul serviciilor pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile stabilite ?n Romania, atunci cand beneficiarul este o persoana impozabila stabilita ?n alt stat membru si serviciul este prestat catre sediul activitatii economice sau un sediu fix aflat ?n alt stat membru decat Romania, prestatorul trebuie sa faca dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit ?n Uniunea Europeana. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un client stabilit ?n alt stat membru are statutul de persoana impozabila:

a) atunci cand respectivul client i-a comunicat codul sau individual de ?nregistrare ?n scopuri de TVA si daca prestatorul obtine confirmarea validitatii codului de ?nregistrare respectiv, precum si a numelui si adresei aferente acestuia, ?n conformitate cu art. 31 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativa si combaterea fraudei ?n domeniul taxei pe valoarea adaugata;

b) atunci cand clientul nu a primit ?nca un cod individual de ?nregistrare ?n scopuri de TVA, ?nsa ?l informeaza pe prestator ca a depus o cerere ?n acest sens, si daca prestatorul obtine orice alta dovada care demonstreaza ca clientul este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila care trebuie sa fie ?nregistrata ?n scopuri de TVA, precum si daca efectueaza o verificare la un nivel rezonabil a exactitatii informatiilor furnizate de client, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii.

(9) Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un client stabilit ?n Uniunea Europeana are statutul de persoana neimpozabila atunci cand demonstreaza ca acel client nu i-a comunicat codul sau individual de ?nregistrare ?n scopuri de TVA. Cu toate acestea, indiferent de existenta unor informatii contrare, prestatorul de servicii de telecomunicatii, de servicii de radiodifuziune si televiziune sau de servicii prestate pe cale electronica poate considera un client stabilit ?n alt stat membru drept persoana neimpozabila, atat timp cat clientul ?n cauza nu a comunicat prestatorului numarul sau individual de identificare ?n scopuri de TVA.

(10) In scopul punerii ?n aplicare a regulilor privind locul de prestare a serviciilor prevazut la art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila considerata persoana impozabila, care primeste servicii destinate exclusiv uzului privat, inclusiv celui al personalului sau, este considerata drept o persoana neimpozabila. Daca nu dispune de informatii contrare, cum ar fi natura serviciilor prestate, prestatorul poate considera ca serviciile sunt destinate activitatii economice a clientului ?n cazul ?n care, pentru aceasta operatiune, clientul i-a comunicat codul sau individual de ?nregistrare ?n scopuri de TVA. Daca unul si acelasi serviciu este destinat atat uzului privat, inclusiv celui al personalului clientului, cat si uzului activitatii economice, prestarea acestui serviciu este reglementata exclusiv de art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, cu conditia sa nu existe nicio practica abuziva.

(11) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal, prestate de o persoana impozabila stabilita ?n Romania catre un beneficiar persoana neimpozabila care nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene, nu au locul ?n Romania. De asemenea, nu au locul ?n Romania aceleasi servicii care sunt prestate catre persoane impozabile stabilite ?n afara Uniunii Europene, fiind aplicabile prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. In ambele situatii este suficient ca prestatorul sa faca dovada ca beneficiarul, indiferent de statutul sau, este stabilit ?n afara Uniunii Europene. Aceasta conditie se considera ?ndeplinita atunci cand clientul comunica prestatorului adresa sediului activitatii economice sau a sediului fix ori, ?n absenta acestora, a domiciliului stabil sau a resedintei obisnuite din afara Uniunii Europene. Prestatorul trebuie sa verifice autenticitatea acestora prin procedurile curente de verificare existente.

(12) Pentru alte servicii decat cele prevazute la alin. (11), prestate de o persoana impozabila stabilita ?n Romania catre o persoana impozabila stabilita ?n afara Uniunii Europene si care intra sub incidenta art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, locul prestarii nu este considerat a fi ?n Romania, daca prestatorul poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit ?n afara Uniunii Europene. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un beneficiar stabilit ?n afara Uniunii Europene are statutul de persoana impozabila:

a) daca obtine din partea beneficiarului un certificat eliberat de autoritatile fiscale competente din tara beneficiarului, prin care se confirma ca respectivul beneficiar desfasoara activitati economice, astfel ?ncat sa i se permita acestuia sa obtina o rambursare a TVA ?n temeiul Directivei 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adaugata persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii;

b) atunci cand beneficiarul nu detine certificatul respectiv, daca prestatorul dispune de codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA al beneficiarului sau de un cod similar atribuit beneficiarului de tara de stabilire si utilizat pentru a identifica societatile ori de orice alta dovada care sa ateste faptul ca clientul este o persoana impozabila si daca prestatorul efectueaza o verificare la un nivel rezonabil a exactitatii informatiilor furnizate de beneficiar, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii.

(13) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, de care beneficiaza persoane impozabile stabilite ?n Romania si care sunt prestate de un prestator persoana impozabila care nu este stabilit ?n Romania, au locul prestarii ?n Romania, fiind aplicabile cotele de TVA prevazute la art. 291 din Codul fiscal sau, dupa caz, scutirile de TVA prevazute la art. 292, 294, 295 sau 296 din Codul fiscal. Atunci cand prestatorul este o persoana impozabila stabilita ?n alt stat membru, beneficiarul persoana impozabila stabilita ?n Romania realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii care se declara ?n declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal, daca serviciul nu este scutit de taxa. In situatia ?n care beneficiarul, persoana impozabila stabilita ?n Romania, nu este ?nregistrat ?n scopuri de taxa si serviciul este taxabil, trebuie sa ?ndeplineasca obligatiile specifice de ?nregistrare pentru achizitii intracomunitare de servicii prevazute la art. 316 sau 317 din Codul fiscal.

(14) In aplicarea prevederilor art. 278 din Codul fiscal, lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, ?n procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Evaluarea bunurilor mobile corporale reprezinta examinarea unor bunuri mobile corporale ?n scopul stabilirii valorii acestora. Ambalajele sau alte bunuri utilizate, ?n legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari ori evaluari, sau bunurile ?ncorporate ?n acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Pentru determinarea locului prestarii acestor servicii se vor aplica, ?n functie de statutul beneficiarului, prevederile art. 278 alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (6) lit. a) din Codul fiscal.

(15) Tiparirea cartilor sau a altor tiparituri poate fi considerata fie o livrare de bunuri, fie o prestare de servicii, ?n functie de modul de derulare a operatiunilor, astfel:

a) ?n situatia ?n care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri se limiteaza la a transmite continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta ori pe alt suport, iar tipografia se obliga sa tipareasca sau, dupa caz, sa si editeze cartea ori alta tiparitura, utilizand hartia si/sau alte materiale proprii necesare realizarii cartii ori altei tiparituri, se considera ca tipografia realizeaza o livrare de bunuri catre clientul sau, ?n sensul art. 270 din Codul fiscal, locul livrarii bunurilor stabilindu-se conform prevederilor art. 275 din Codul fiscal;

b) ?n situatia ?n care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri transmite tipografiei continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta ori pe alt suport, precum si hartia necesara realizarii acestora si/sau, dupa caz, alte materiale care servesc la realizarea cartii/tipariturii, se considera ca tipografia realizeaza o prestare de servicii catre clientul sau, ?n sensul art. 271 din Codul fiscal. Locul prestarii serviciilor, ?n acest caz, se stabileste conform prevederilor art. 278 alin. (2) sau, dupa caz, art. 278 alin. (5) lit. d) ori alin. (6) lit. a) din Codul fiscal, ?n functie de statutul beneficiarului.

(16) Transferul certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera efectuat cu plata de catre o persoana impozabila reprezinta o prestare de servicii, pentru care locul prestarii se stabileste conform prevederilor art. 278 alin. (2) sau, dupa caz, art. 278 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal. Daca locul prestarii pentru un astfel de serviciu este ?n Romania, niciuna dintre scutirile prevazute la art. 292 din Codul fiscal nu poate fi aplicata.

(17) Facturile sau alte documente specifice pentru transportul international de bunuri, altul decat transportul intracomunitar de bunuri, se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pentru servicii de transport, prevazuta de art. 294 sau 295 din Codul fiscal, se acorda pentru parcursul efectuat ?n interiorul tarii, ?n timp ce distanta parcursa ?n afara tarii se considera ca nu are locul prestarii ?n Romania si nu se datoreaza taxa.

16. (1) Prin exceptie de la regulile generale prevazute la art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, respectiv persoana impozabila sau persoana neimpozabila, locul prestarii serviciilor prevazute la art. 278 alin. (4) din Codul fiscal se stabileste ?n functie de regulile prevazute la alin. (4) al art. 278 din Codul fiscal. Aceste servicii nu se declara ?n declaratia recapitulativa mentionata la art. 325 din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, si nici nu se aplica prevederile referitoare la ?nregistrarea ?n scopuri de taxa, care sunt specifice prestarilor si achizitiilor intracomunitare de servicii.

#M6

(1^1) In aplicarea art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, sunt considerate bunuri imobile bunurile prevazute la art. 13b din Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere ?n aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, cu modificarile si completarile ulterioare.

#B

(2) Serviciile legate de bunuri imobile prevazute la art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal includ numai acele servicii care au o legatura suficient de directa cu bunul imobil ?n cauza. Serviciile sunt considerate ca avand o legatura suficient de directa cu bunul imobil ?n urmatoarele cazuri:

a) sunt derivate dintr-un bun imobil, iar respectivul bun imobil este un element constitutiv al serviciului si este central si esential pentru serviciile prestate;

b) sunt furnizate ?n beneficiul unui bun imobil sau vizeaza un bun imobil si au drept obiectiv modificarea caracteristicilor fizice sau a statutului juridic al respectivului bun.

3. Prevederile alin. (2) se aplica ?n special pentru urmatoarele:

a) elaborarea de planuri pentru o constructie sau parti ale unei constructii destinate sa fie edificata pe un anumit lot de teren, indiferent daca constructia este sau nu edificata;

b) prestarea de servicii de supraveghere sau de securitate la fata locului;

c) edificarea unei constructii pe un teren, precum si lucrarile de constructie si de demolare executate asupra unei constructii sau a unor parti ale unei constructii;

d) construirea de structuri permanente pe un teren, precum si lucrarile de constructie si de demolare executate asupra unor structuri permanente precum retelele de conducte pentru gaz, apa, canalizare si altele similare;

e) lucrari executate pe terenuri, inclusiv servicii agricole precum aratul, semanatul, irigarea si fertilizarea;

6. studierea si evaluarea riscului si a integritatii bunurilor imobile;

g) evaluarea bunului imobil, inclusiv ?n cazul ?n care astfel de servicii sunt necesare ?n scopuri legate de asigurari, pentru a determina valoarea unui bun imobil ca garantie pentru un ?mprumut sau pentru a evalua riscurile si daunele ?n litigii;

h) leasingul sau ?nchirierea de bunuri imobile, ?n alte situatii decat cele vizate de alin. (4) lit. c), inclusiv depozitarea de bunuri ?ntr-o parte specifica a bunului imobil alocata utilizarii exclusive de catre client;

i) prestarea de servicii de cazare ?n sectorul hotelier sau ?n sectoare cu o functie similara, cum ar fi tabere de vacanta sau locuri amenajate pentru camping, inclusiv dreptul de a sta ?ntr-un loc specific rezultat din conversia drepturilor de folosinta pe durata limitata si situatiile similare;

j) cesiunea sau transferul de drepturi, altele decat cele vizate de lit. h) si i), legate de utilizarea unui ?ntreg bun imobil sau a unor parti ale acestuia, inclusiv autorizatia de a utiliza o parte a unei proprietati, cum ar fi acordarea de drepturi de pescuit si de vanatoare sau a accesului ?n sali de asteptare din aeroporturi sau utilizarea unei infrastructuri pentru care se percep taxe, cum ar fi un pod sau un tunel;

k) ?ntretinerea, renovarea si repararea unei cladiri sau a unor parti ale unei cladiri, inclusiv lucrari de curatenie, montare de gresie si faianta, tapet si parchet;

l) ?ntretinerea, renovarea si repararea unor structuri permanente precum retelele de conducte pentru gaz, apa, canalizare si altele similare;

m) instalarea sau montarea unor masini sau echipamente care, la instalare sau montare, sunt considerate bunuri imobile, respectiv care nu pot fi deplasate fara distrugerea sau modificarea cladirii sau a constructiei ?n care au fost instalate permanent;

n) ?ntretinerea si repararea, inspectia si controlul masinilor sau al echipamentelor ?n cazul ?n care masinile sau echipamentele sunt considerate bunuri imobile;

o) administrarea de proprietati, alta decat administrarea de portofolii de investitii imobiliare care face obiectul alin. (4) lit. g), constand ?n exploatarea de bunuri imobile de catre proprietar sau pe seama acestuia;

p) serviciile de intermediere privind vanzarea, leasingul sau ?nchirierea de bunuri imobile si stabilirea sau transferul de anumite drepturi asupra unui bun imobil sau drepturi reale asupra unor bunuri imobile, altele decat serviciile de intermediere care fac obiectul alin. (4) lit. d);

q) serviciile juridice privind transferul unui titlu de proprietate imobiliara, stabilirea sau transferul anumitor drepturi asupra unui bun imobil sau drepturi reale asupra unui bun imobil, cum ar fi acte notariale, sau elaborarea unui contract pentru vanzarea sau achizitionarea unor bunuri imobile, chiar daca operatiunea care priveste bunul imobil ?n cauza nu este finalizata.

4. Alin. (2) nu se aplica pentru urmatoarele:

a) elaborarea de planuri pentru o cladire sau parti ale unei constructii daca aceasta nu este destinata sa fie edificata pe un anumit lot de teren;

b) depozitarea de bunuri ?ntr-un bun imobil daca nicio parte specifica a bunului imobil nu este alocata utilizarii exclusive de catre client;

c) serviciile de publicitate, chiar daca implica utilizarea de bunuri imobile;

d) serviciile de intermediere ?n prestarea de servicii de cazare la hotel sau ?n sectoare cu o functie similara, cum ar fi tabere de vacanta sau locuri amenajate pentru camping, daca intermediarul actioneaza ?n numele si pe seama unei alte persoane;

e) punerea la dispozitie a unui stand la locul de desfasurare a unui targ sau a unei expozitii, ?mpreuna cu alte servicii conexe care permit expozantului sa prezinte obiecte, cum ar fi conceperea standului, transportul si depozitarea obiectelor, punerea la dispozitie de masini, cablarea, asigurarea si publicitatea;

f) instalarea sau montarea, ?ntretinerea si repararea, inspectia sau supravegherea masinilor sau a echipamentelor care nu fac parte si nu devin parte din bunul imobil;

7. administrarea portofoliului de investitii imobiliare;

h) serviciile juridice, altele decat cele care fac obiectul alin. (2) lit. q), legate de contracte, inclusiv consultanta privind termenii unui contract pentru transferarea unui bun imobil sau executarea unui astfel de contract, ori vizand dovedirea existentei unui astfel de contract, ?n cazul ?n care aceste servicii nu sunt specifice unui transfer de titlu de proprietate asupra unui bun imobil.

(5) In cazul ?n care se pun echipamente la dispozitia unui client ?n scopul realizarii de lucrari asupra unui bun imobil, aceasta operatiune constituie o prestare de servicii legate de bunuri imobile numai daca prestatorul ?si asuma responsabilitatea executiei lucrarilor. Un prestator care pune la dispozitia clientului echipamente ?mpreuna cu suficient personal pentru operarea acestora ?n vederea executarii lucrarilor se presupune ca si-a asumat responsabilitatea executiei lucrarilor. Prezumtia conform careia prestatorul are responsabilitatea executiei lucrarilor poate fi infirmata prin orice mijloace relevante de fapt sau de drept.

(6) Pentru a determina daca prestarea unui serviciu juridic complex, format din diferite elemente, intra sau nu sub incidenta prevederilor art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal trebuie stabilit scopul final al acestui serviciu, de la caz la caz.

17. (1) Conform art. 278 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, locul prestarii pentru serviciile ce constau ?n transportul de calatori este locul ?n care se efectueaza transportul, ?n functie de distantele parcurse.

(2) Transporturile nationale de calatori sunt transporturi care au locul prestarii ?n Romania, avand punctul de plecare si punctul de sosire pe teritoriul Romaniei.

(3) Transporturile internationale de calatori sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire ?n afara tarii, fie ambele puncte sunt situate ?n afara tarii. Locul prestarii serviciilor de transport international de calatori este considerat a fi ?n Romania pentru partea din parcursul efectuat ?n interiorul tarii, denumita traseu national.

(4) Pentru transportul international de calatori, partea din parcursul efectuat ?n Romania este parcursul efectuat ?ntre locul de plecare si locul de sosire a transportului de calatori, determinata dupa cum urmeaza:

a) pentru transportul care are punctul de plecare ?n Romania, locul de plecare este considerat a fi primul punct de ?mbarcare a pasagerilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania ?n strainatate;

b) pentru transportul care are punctul de plecare ?n afara Romaniei si punctul de sosire ?n Romania, locul de plecare este punctul de trecere a frontierei din strainatate spre Romania, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor care au fost ?mbarcati ?n afara Romaniei;

c) pentru transportul care tranziteaza Romania, fara a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire ?n Romania, locul de plecare este considerat a fi locul de trecere a frontierei dinspre strainatate ?n Romania, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania ?n strainatate;

d) ?n cazurile prevazute la lit. a) - c), pentru pasagerii care s-au ?mbarcat si debarcat ?n interiorul tarii, calatorind cu un mijloc de transport ?n trafic international, partea de transport dintre locul de ?mbarcare si locul de debarcare pentru acesti pasageri se considera a fi transport national.

(5) Facturile sau alte documente specifice pentru transportul international de calatori se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pentru servicii de transport, prevazuta de art. 294 din Codul fiscal, se acorda pentru parcursul efectuat ?n interiorul tarii, ?n timp ce distanta parcursa ?n afara tarii se considera ca nu are locul prestarii ?n Romania si nu se datoreaza taxa.

18. (1) In sensul TVA, serviciile de restaurant si de catering reprezinta servicii care constau ?n furnizarea de produse alimentare si/sau de bautura, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, ?nsotita de servicii conexe suficiente care sa permita consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare si/sau de bautura este numai unul dintre elementele unui ?ntreg ?n care predomina serviciile. Serviciile de restaurant constau ?n prestarea unor astfel de servicii ?n spatiile prestatorului, iar serviciile de catering constau ?n prestarea unor astfel de servicii ?n afara localurilor prestatorului.

(2) Furnizarea de produse alimentare si/sau de bauturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fara, dar fara vreun alt serviciu conex, nu se considera a fi servicii de restaurant sau catering ?n sensul alin. (1).

19. (1) Notiunea de mijloc de transport prevazuta la art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. e) pct. 1 si 2 si lit. g) din Codul fiscal include vehiculele, motorizate sau nu, si alte echipamente si dispozitive destinate transportului de persoane sau obiecte dintr-un loc ?n altul, care pot fi trase, tractate sau ?mpinse de vehicule, si care sunt ?n mod normal proiectate sa fie utilizate pentru transport si pot realiza efectiv acest lucru.

(2) In sensul alin. (1), sunt incluse ?n categoria mijloacelor de transport ?n special urmatoarele vehicule:

a) vehiculele terestre, precum automobile, motociclete, biciclete, triciclete si rulote;

2. remorcile si semiremorcile;

3. vagoanele feroviare;

4. navele;

5. aeronavele;

f) vehiculele proiectate special pentru transportul persoanelor bolnave sau ranite;

7. tractoarele agricole si alte vehicule agricole;

8. vehiculele pentru invalizi actionate manual sau electronic.

(3) Nu sunt considerate mijloace de transport ?n sensul alin. (1) vehiculele care sunt imobilizate ?n permanenta si containerele.

(4) In aplicarea art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, durata posesiei sau utilizarii continue a unui mijloc de transport care face obiectul ?nchirierii se determina pe baza contractului dintre partile implicate. Contractul serveste drept prezumtie, care poate fi contestata prin orice element de fapt sau de drept ?n vederea stabilirii duratei reale a posesiei sau utilizarii continue. Depasirea ?n caz de forta majora a perioadei contractuale pentru ?nchirierea pe termen scurt nu afecteaza stabilirea duratei sau utilizarii continue a mijlocului de transport.

(5) In cazul ?n care ?nchirierea aceluiasi mijloc de transport face obiectul mai multor contracte succesive ?ncheiate ?ntre aceleasi parti contractante, durata reprezinta durata posesiei sau utilizarii continue a respectivului mijloc de transport ?n temeiul tuturor contractelor. Un contract si prelungirile sale se considera a fi contracte succesive. Cu toate acestea, durata contractului sau a contractelor de ?nchiriere pe termen scurt care preceda contractul care este considerat pe termen lung este reevaluata numai daca exista o practica abuziva.

(6) Cu exceptia cazurilor de practica abuziva, contractele de ?nchiriere succesive ?ncheiate ?ntre aceleasi parti contractante, dar care au ca obiect mijloace de transport diferite, nu sunt considerate drept contracte succesive ?n sensul alin. (5). Fiecare contract se analizeaza separat, ?n vederea ?ncadrarii sau ne?ncadrarii ?n prevederile art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, daca nu se dovedeste o ?ncalcare a legii.

(7) In sensul art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, un mijloc de transport este considerat ca fiind pus efectiv la dispozitia clientului la locul ?n care se afla mijlocul de transport atunci cand clientul sau un tert care actioneaza ?n numele acestuia preia efectiv controlul fizic asupra acestuia. Controlul juridic, respectiv semnarea contractului, intrarea ?n posesia cheilor, nu este suficient pentru a determina locul efectiv al punerii la dispozitia clientului a mijlocului de transport.

(8) Acordarea de catre o persoana impozabila care detine vagoane de tren a dreptului de utilizare a acestora reprezinta, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, o prestare de servicii asimilata ?nchirierii de mijloace de transport, locul prestarii fiind stabilit ?n functie de perioada de utilizare. Acelasi regim se aplica si pentru acordarea de catre ?ntreprinderile feroviare a dreptului de utilizare a vagoanelor ?n trafic international, pentru care se ?ncaseaza taxa stabilita prin Regulamentul pentru folosirea reciproca a vagoanelor de marfa ?n trafic international, aprobat de Uniunea Internationala a Cailor Ferate.

20. (1) Locul prestarii este locul de plecare a transportului de calatori, pentru serviciile de restaurant si catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor, ?n timpul unei parti a unei operatiuni de transport de calatori efectuate ?n Uniunea Europeana, astfel cum este prevazut la art. 278 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal. Prestarea de servicii de restaurant si de catering ?n afara unei astfel de parti, ?nsa pe teritoriul unui stat membru sau al unei tari terte ori al unui teritoriu tert intra sub incidenta art. 278 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.

(2) Partea dintr-o operatiune de transport de calatori efectuata ?n Uniunea Europeana se determina ?n functie de calatoria mijlocului de transport, si nu de calatoria efectuata de catre fiecare dintre calatori.

(3) Locul prestarii unui serviciu de restaurant sau de catering furnizat ?n interiorul Uniunii Europene partial ?n timpul unei parti a unei operatiuni de transport de calatori efectuate ?n Uniunea Europeana si partial ?n afara unei astfel de parti, ?nsa pe teritoriul unui stat membru, se determina ?n ?ntregime conform regulilor de stabilire a locului prestarii aplicabile la ?nceputul respectivei prestari de servicii de restaurant sau de catering.

21. (1) Pentru serviciile prevazute la art. 278 alin. (5) din Codul fiscal, prin exceptie de la regula generala a serviciilor prestate catre persoane neimpozabile prevazuta la art. 278 alin. (3) din Codul fiscal, locul prestarii se determina ?n functie de criteriile prevazute la alin. (5) al art. 278 din Codul fiscal.

(2) In cazul ?n care, ?n conformitate cu art. 278 alin. (5) lit. e), g) si h) din Codul fiscal, o prestare de servicii este impozabila la locul ?n care este stabilit clientul sau, ?n absenta unui sediu, la locul ?n care acesta are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita, prestatorul determina respectivul loc pe baza informatiilor faptice furnizate de client si verifica aceste informatii pe baza procedurilor de securitate comerciale normale cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii.

(3) In cazul ?n care serviciile care intra sub incidenta art. 278 alin. (5) lit. e), g) si h) din Codul fiscal sunt prestate unei persoane neimpozabile care este stabilita ?n mai multe tari sau care are domiciliul stabil ?ntr-o tara si resedinta obisnuita ?n alta, se acorda prioritate:

a) ?n cazul unei persoane juridice neimpozabile, locului mentionat la pct. 14 alin. (5) lit. a), cu exceptia cazului ?n care exista elemente de proba ca serviciul este utilizat la sediul mentionat la pct. 14 alin. (5) lit. b);

b) ?n cazul unei persoane fizice, locului ?n care aceasta ?si are resedinta obisnuita, cu exceptia cazului ?n care exista elemente de proba ca serviciul este utilizat la domiciliul stabil al acesteia.

(4) Pentru aplicarea art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, ?n cazul ?n care serviciile de telecomunicatii, serviciile de radiodifuziune si televiziune sau serviciile prestate pe cale electronica sunt prestate catre o persoana neimpozabila:

a) prin linia sa telefonica fixa, se presupune ca clientul este stabilit, ?si are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita ?n locul ?n care este instalata linia telefonica fixa;

b) prin retele mobile, se presupune ca clientul este stabilit, ?si are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita ?n tara identificata prin codul mobil de tara al cartelei SIM utilizate pentru primirea serviciilor respective;

c) pentru care este necesara utilizarea unui decodor sau a unui dispozitiv similar sau a unei cartele de vizionare si pentru care nu se utilizeaza o linie telefonica fixa, se presupune ca clientul este stabilit, ?si are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita ?n locul ?n care este situat decodorul sau dispozitivul similar respectiv sau, daca acest loc nu este cunoscut, ?n locul ?n care este trimisa cartela de vizionare pentru a fi utilizata;

d) ?n alte circumstante decat cele mentionate la lit. a), b) si c) si la pct. 14 alin. (6) si (7), se presupune ca clientul este stabilit, ?si are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita ?n locul identificat ca atare de catre prestator prin intermediul a doua elemente de proba care nu sunt contradictorii, astfel cum sunt enumerate la alin. (6).

(5) In scopul aplicarii prevederilor art. 278 alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, pentru stabilirea locului unde este stabilit beneficiarul, ?n cazul ?n care serviciile de ?nchiriere de mijloace de transport, altele decat ?nchirierea pe termen scurt, sunt prestate unei persoane neimpozabile, se presupune ca clientul este stabilit, ?si are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita ?n locul identificat ca atare de catre prestator pe baza a doua elemente de proba care nu sunt contradictorii. In special urmatoarele elemente servesc drept probe:

1. adresa de facturare a clientului;

b) detaliile bancare, precum locatia ?n care se afla contul bancar utilizat pentru plata sau adresa de facturare a clientului detinuta de banca ?n cauza;

c) datele de ?nmatriculare a mijlocului de transport ?nchiriat de client, daca ?nmatricularea este necesara ?n locul ?n care mijlocul de transport este utilizat, sau alte informatii similare;

4. alte informatii relevante din punct de vedere comercial.

(6) In scopul aplicarii prevederilor alin. (4) lit. d) si alin. (7), pentru determinarea locului ?n care se gaseste clientul, ?n special urmatoarele elemente servesc drept probe:

1. adresa de facturare a clientului;

b) adresa IP a dispozitivului utilizat de catre client sau orice alta metoda de geolocalizare;

c) detaliile bancare, precum locatia ?n care se afla contul bancar utilizat pentru plata sau adresa de facturare a clientului cunoscuta de banca ?n cauza;

d) codul mobil de tara al identificatorului international al abonatului mobil stocat pe cartela SIM utilizata de client;

e) locul instalarii liniei telefonice fixe a clientului prin care serviciul este prestat acestuia;

6. alte informatii relevante din punct de vedere comercial.

(7) In cazul ?n care un prestator presteaza un serviciu mentionat la art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, acesta poate infirma prezumtia prevazuta la pct. 14 alin. (6) si (7) sau la alin. (4) lit. a), b) si c) pe baza a trei elemente de proba care nu sunt contradictorii si care arata ca clientul este stabilit, ?si are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita ?n alta parte.

(8) O autoritate fiscala poate infirma prezumtiile instituite la alin. (4), (5) si pct. 14 alin. (6) si (7) daca exista indicii de utilizare improprie sau de abuz din partea prestatorului.

(9) In sensul art. 278 alin. (5) lit. f) din Codul fiscal, conceptul „activitati” include si evenimentele la care se face referire ?n art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal.

22. 1. In aplicarea art. 278 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal:

a) serviciile constand ?n activitati accesorii transportului, precum ?ncarcarea, descarcarea, manipularea, se considera a fi efectiv utilizate si exploatate ?n Romania daca sunt prestate pe teritoriul Romaniei;

b) serviciile constand ?n lucrari asupra bunurilor mobile corporale si evaluari ale bunurilor mobile corporale se considera a fi efectiv utilizate si exploatate ?n Romania daca sunt efectuate pe teritoriul Romaniei;

c) serviciile de transport de bunuri efectuate ?n Romania sunt serviciile ale caror punct de plecare si punct de sosire se afla pe teritoriul Romaniei, acestea fiind considerate efectiv utilizate si exploatate pe teritoriul Romaniei.

(2) Daca locul prestarii serviciilor conform art. 278 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal este situat pe teritoriul Romaniei, operatiunile sunt impozabile ?n Romania, fiind aplicabile cotele de taxa prevazute la art. 291 din Codul fiscal sau, dupa caz, scutirile de taxa prevazute la art. 292, 294, 295, 296 si 310 din Codul fiscal.

(3) Prevederile art. 278 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica ?n situatia ?n care beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila care are sediul activitatii economice ?n afara Uniunii Europene, dar comunica prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru si adresa unui sediu fix din Uniunea Europeana la care sunt prestate serviciile.

(4) Serviciile legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau evenimentele similare, prevazute la art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal, includ prestarea serviciilor ale caror caracteristici esentiale constau ?n garantarea dreptului de acces la un eveniment ?n schimbul unui bilet sau al unei plati, inclusiv sub forma unui abonament sau a unei cotizatii periodice.

5. Alin. (4) include ?n special acordarea:

a) dreptului de acces la spectacole, reprezentatii teatrale, reprezentatii de circ, targuri, parcuri de distractii, concerte, expozitii si alte evenimente culturale similare;

b) dreptului de acces la evenimente sportive precum meciuri sau competitii;

c) dreptului de acces la evenimente educationale si stiintifice, precum conferinte si seminare.

(6) Nu intra sub incidenta art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal utilizarea, ?n schimbul platii unei cotizatii, a unor facilitati precum cele oferite de salile de gimnastica si altele asemanatoare.

(7) Serviciile auxiliare prevazute la art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal includ serviciile legate ?n mod direct de accesul la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau la alte evenimente similare, furnizate separat unei persoane care participa la un eveniment, ?n schimbul platii unei sume de bani. Astfel de servicii auxiliare includ ?n special utilizarea vestiarelor sau a instalatiilor sanitare, dar nu includ serviciile de intermediere legate de vanzarea biletelor.

(8) Furnizarea de bilete de intrare la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau evenimente similare, de catre un intermediar care actioneaza ?n nume propriu, dar ?n contul organizatorului, sau de catre o persoana impozabila, alta decat organizatorul, care actioneaza ?n contul sau, face obiectul art. 278 alin. (5) lit. f) si alin. (6) lit. b) din Codul fiscal.

CAPITOLUL VI

Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

SECTIUNEA 1

Faptul generator si exigibilitatea - definitii

23. (1) Pentru a determina regimul de impozitare aplicabil pentru operatiunile impozabile, conform prevederilor art. 280 alin. (4) din Codul fiscal, trebuie determinate:

a) natura operatiunii, respectiv daca este o livrare de bunuri sau o prestare de servicii;

b) ?n cazul ?n care furnizorul/prestatorul realizeaza mai multe livrari/prestari catre clientul sau, ?n cadrul aceluiasi contract sau aceleiasi tranzactii, trebuie sa se determine daca exista o operatiune principala si alte operatiuni accesorii sau daca fiecare operatiune poate fi considerata independenta. O livrare/prestare trebuie sa fie considerata ca accesorie unei livrari/prestari principale daca nu constituie pentru client un scop ?n sine, ci un mijloc de a beneficia ?n cele mai bune conditii de livrarea/prestarea principala realizata de furnizor/prestator. Operatiunile accesorii beneficiaza de tratamentul fiscal al operatiunii principale referitoare, printre altele, la locul livrarii/prestarii, cotele, scutirile, ca si livrarea/prestarea de care sunt legate. In acest sens s-a pronuntat si Curtea Europeana de Justitie ?n Cauza C-349/96 Card Protection Plan;

c) ?n cazul ?n care furnizorul/prestatorul realizeaza mai multe livrari/prestari catre clientul sau, ?n cadrul aceluiasi contract sau aceleiasi tranzactii, si nu se poate stabili o operatiune principala si alte operatiuni accesorii, fiecare dintre ele constituind pentru client un scop ?n sine, dar care sunt atat de legate ?ntre ele ?ncat nu pot fi tratate ca tranzactii independente, se considera ca se efectueaza o operatiune complexa unica.

2. In aplicarea prevederilor art. 280 alin. (6) din Codul fiscal:

a) ?n cazul persoanelor impozabile scoase din evidenta persoanelor ?nregistrate ?n scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (11) lit. g) din Codul fiscal, ?n vederea aplicarii regimului special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, care, ?nainte de scoaterea din evidenta persoanelor ?nregistrate ?n scopuri de TVA au emis facturi sau au ?ncasat avansuri, pentru contravaloarea partiala a livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile, al caror fapt generator de taxa intervine dupa scoaterea din evidenta, se procedeaza la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare ?n vigoare la data livrarii de bunuri/prestarii de servicii. In acest sens furnizorul/prestatorul ne?nregistrat ?n scopuri de TVA emite factura de regularizare pe care ?nscrie cu semnul minus baza de impozitare si taxa colectata pentru partea facturata/?ncasata ?nainte de scoaterea din evidenta persoanelor ?nregistrate ?n scopuri de TVA si concomitent ?nscrie contravaloarea integrala a livrarii de bunuri/prestarii de servicii aplicand regimul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, pe aceeasi factura sau pe o factura separata, conform prevederilor art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Facturile de regularizare se transmit beneficiarului care are obligatia sa efectueze ajustarile taxei deduse ?n conformitate cu prevederile art. 304 si 305 din Codul fiscal. Factura de regularizare nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA al furnizorului/prestatorului. Furnizorul/Prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe baza documentului prevazut la art. 324 alin. (9) din Codul fiscal. Aceste prevederi nu se aplica ?n situatia ?n care factura este emisa pentru ?ntreaga contravaloare a livrarii/prestarii sau este ?ncasata integral contravaloarea livrarii/prestarii ?nainte de data faptului generator de taxa;

b) ?n cazul persoanelor impozabile care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, care se ?nregistreaza ?n scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, se procedeaza la regularizare ?n vederea aplicarii regimului de impozitare ?n vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii ?n cazurile prevazute la art. 282 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal, pentru facturile emise si/sau avansurile care au fost ?ncasate, ?nainte de ?nregistrarea ?n scopuri de TVA, pentru contravaloarea partiala sau integrala a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii. In acest sens furnizorul/prestatorul, dupa ?nregistrarea ?n scopuri de TVA, emite factura de regularizare pe care ?nscrie cu semnul minus baza de impozitare aferenta livrarii/prestarii ?n regim de scutire facturata/?ncasata ?nainte de ?nregistrarea ?n scopuri de TVA si concomitent ?nscrie contravaloarea integrala a livrarii de bunuri/prestarii de servicii aplicand regimul corespunzator operatiunii respective, respectiv taxare sau scutire fara drept de deducere prevazuta la art. 292 din Codul fiscal ori scutire cu drept de deducere prevazuta la art. 294 - 296 din Codul fiscal ori alt regim special prevazut de titlul VII al Codului fiscal, pe aceeasi factura sau pe o factura separata, conform prevederilor art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Aceste prevederi se aplica indiferent daca factura este emisa pentru ?ntreaga contravaloare a livrarii/prestarii sau este ?ncasata integral contravaloarea livrarii/prestarii ?nainte de data faptului generator de taxa.

SECTIUNEA a 2-a

Faptul generator pentru livrari de bunuri si prestari de servicii

24. (1) Pentru bunurile livrate ?n baza unui contract de consignatie, prevazut la art. 281 alin. (2) din Codul fiscal, se considera ca faptul generator, respectiv livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai. In sensul titlului VII din Codul fiscal, contractul de consignatie reprezinta un contract prin care consignantul se angajeaza sa livreze bunuri consignatarului, pentru ca acesta din urma sa gaseasca un cumparator pentru aceste bunuri. Consignatarul actioneaza ?n nume propriu, dar ?n contul consignantului, cand livreaza bunurile catre cumparatori.

(2) Pentru bunurile transmise ?n vederea testarii sau a verificarii conformitatii, conform art. 281 alin. (3) din Codul fiscal, se considera ca faptul generator, respectiv transferul proprietatii bunurilor are loc la data acceptarii lor de catre beneficiar. Bunurile transmise ?n vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze, fie sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate ?n vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a acestora este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare ?n urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv. Pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat, conform prevederilor art. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contributii pentru finantarea unor cheltuieli ?n domeniul sanatatii, aprobata prin Legea nr. 184/2015, se considera ca livrarea bunurilor are loc la data la care se ?nregistreaza rezultatul medical, astfel cum acesta a fost definit ?n contractele ?ncheiate ?ntre detinatorii de autorizatie de punere pe piata/reprezentantii legali ai acestora si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si, dupa caz, Ministerul Sanatatii. Aceste prevederi se aplica tranzactiilor efectuate pe ?ntregul lant de distributie a medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat.

(3) Pentru stocurile la dispozitia clientului, prevazute la art. 281 alin. (4) din Codul fiscal, se considera ca faptul generator, respectiv transferul proprietatii bunurilor are loc la data la care clientul intra ?n posesia acestora. Stocurile la dispozitia clientului reprezinta o operatiune potrivit careia furnizorul transfera regulat bunuri ?ntr-un depozit propriu sau ?ntr-un depozit al clientului, iar transferul proprietatii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, ?n principal pentru a le utiliza ?n procesul de productie, dar si pentru alte activitati economice.

(4) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplica ?n situatia ?n care bunurile provin din import si beneficiarul ?nregistrat conform art. 316 din Codul fiscal a optat pentru calitatea de persoana obligata la plata taxei pentru import, conform prevederilor pct. 82 alin. (1) lit. e) pct. 1, fiind aplicabile prevederile art. 285 din Codul fiscal referitoare la exigibilitatea taxei pentru importul de bunuri.

(5) In cazul contractelor de prestari de servicii ?n cadrul carora clientul s-a angajat sa plateasca sume forfetare cu titlu de remuneratie convenita ?ntre parti, independent de volumul si de natura serviciilor efectiv furnizate ?n perioada la care se raporteaza aceasta remuneratie, serviciile trebuie considerate efectuate ?n perioada la care se raporteaza plata, indiferent daca prestatorul a furnizat sau nu a furnizat efectiv servicii clientului sau ?n aceasta perioada. In cazul unor astfel de contracte, obiectul prestarii de servicii nu este furnizarea unor servicii bine definite, ci faptul de a se afla la dispozitia clientului pentru a-i oferi serviciile contractate, prestarea de servicii fiind efectuata de prestator prin ?nsusi faptul de a se afla la dispozitia clientului ?n perioada stabilita ?n contract, independent de volumul si de natura serviciilor efectiv furnizate ?n perioada la care se refera aceasta remuneratie. Faptul generator al taxei intervine conform prevederilor art. 281 alin. (8) din Codul fiscal, fara sa prezinte importanta daca beneficiarul a apelat efectiv sau cat de des a apelat la serviciile prestatorului. In acest sens a fost data si decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene ?n Cauza C-463/14 Asparuhovo Lake Investment Company OOD. Aceste prevederi se aplica inclusiv ?n cazul serviciilor de consultanta, juridice, de contabilitate, de expertiza, de mentenanta, de service si alte servicii similare, pentru care nu se ?ntocmesc rapoarte de lucru sau alte situatii pe baza carora prestatorul atesta serviciile prestate, fiind ?ncheiate contracte ?n conditiile descrise de prezentul alineat.

(6) In aplicarea prevederilor art. 281 alin. (8) din Codul fiscal, ?n cazul livrarilor de bunuri si al prestarilor de servicii care sunt efectuate continuu, faptul generator de taxa intervine la data stipulata ?n contract pentru plata acestora sau la emiterea unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depasi un an. In cazul ?n care contractul nu stipuleaza o data pentru plata bunurilor/serviciilor livrate/prestate ?n mod continuu, faptul generator de taxa intervine la data la care se emite o factura, iar daca pe factura se mentioneaza un termen de plata, acesta nu este considerat fapt generator de taxa.

#M3

(7) Avansul perceput pentru transmiterea folosintei bunurilor ?n cadrul unui contract de leasing este considerat o rata de leasing, respectiv o prestare de servicii, pentru care faptul generator de taxa intervine conform art. 281 alin. (9) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei ?n care include si ?ncasarea ?n avans a unei parti din contravaloarea livrarii de bunuri care are loc la sfarsitul perioadei de leasing, cand se transfera dreptul de proprietate asupra bunului care face obiectul contractului de leasing, conform prevederilor pct. 8 alin. (4). Conform prevederilor art. 281 alin. (9) din Codul fiscal, ?n cazul operatiunilor de ?nchiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plata pe o anumita perioada a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct si superficia, asupra unui bun imobil, faptul generator intervine la fiecare data specificata ?n contract pentru efectuarea platii. Daca factura este emisa ?nainte de data stipulata ?n contract pentru efectuarea platii, se considera ca factura este emisa ?nainte de faptul generator de taxa. In situatia ?n care contractul pentru serviciile prevazute la art. 281 alin. (9) nu specifica scadente precise pentru efectuarea platii serviciilor, faptul generator de taxa intervine, ?n functie de natura contractelor ?ncheiate, astfel:

a) la data platii facturii, dar nu mai tarziu de termenul-limita stipulat ?n contract pentru plata facturii respective, daca contractul prevede ca periodic se emit facturi si serviciile se platesc ?ntr-un anumit termen de la data emiterii unei facturi;

b) la data platii facturii, dar nu mai tarziu de termenul-limita stipulat ?n factura pentru plata facturii respective, daca contractul prevede ca periodic se emit facturi si termenul de plata este ?nscris numai ?n factura;

c) la data emiterii unei facturi, ?n situatia ?n care contractul prevede doar data la care se emite factura la anumite intervale de timp, fara sa existe nicio specificatie nici ?n contract, nici ?n factura cu privire la termenul de plata al facturii.

Exemplu: ?n cazul unui contract de ?nchiriere a unui bun imobil, pentru care persoana impozabila a optat pentru taxare, sau a unui bun mobil corporal, pot exista urmatoarele situatii:

a) daca ?n contract se prevede, de exemplu, ca plata chiriei se efectueaza pe data de 10 a fiecarei luni care urmeaza unui trimestru calendaristic, pentru trimestrul anterior, pentru serviciile de ?nchiriere din trimestrul anterior, faptul generator de taxa intervine pe data de 10 a lunii ulterioare fiecarui trimestru calendaristic. Astfel, pentru serviciul de ?nchiriere aferent trimestrului IV 2015, faptul generator de taxa are loc pe data de 10 ianuarie 2016, indiferent de data la care este emisa factura sau de data la care se face plata efectiva a acestor servicii. Daca este emisa o factura ?nainte de data de 10 ianuarie 2016, de exemplu, ?n data de 21 decembrie 2015, intervine exigibilitatea de taxa ?n luna decembrie 2015, se aplica cota de TVA de 24% si factura se declara ?n decontul de taxa al lunii decembrie 2015. In contextul modificarii cotei standard la 1 ianuarie 2016, persoana impozabila trebuie sa faca o regularizare pentru a aplica cota de 20% de TVA ?n vigoare la data faptului generator de taxa, respectiv data de 10 ianuarie 2016, care este data stipulata ?n contract pentru plata serviciilor, indiferent de data la care au fost platite efectiv aceste servicii;

b) daca contractul nu prevede o anumita data pentru plata serviciilor, ci prevede ca serviciile se platesc ?ntr-un anumit termen de la data emiterii unei facturi, iar factura este emisa, de exemplu, pe data de 21 decembrie 2015, fiind mentionat ca plata trebuie efectuata ?n termen de 20 de zile calendaristice, faptul generator de taxa intervine astfel:

1. daca factura este achitata pe data de 23 decembrie 2015, faptul generator de taxa are loc pe data de 23 decembrie 2015 si se aplica cota de TVA de 24%;

2. daca factura este achitata pe data de 8 ianuarie 2016, faptul generator de taxa are loc ?n aceasta data si se regularizeaza factura initiala pentru a aplica cota de TVA de 20%;

3. daca factura nu este achitata ?n termenul de 20 de zile prevazut, faptul generator de taxa intervine la expirarea acestui termen, respectiv pe data de 9 ianuarie 2016 si se regularizeaza factura initiala pentru a aplica cota de TVA de 20%;

c) aceleasi reguli precum cele mentionate la lit. b) se aplica si ?n situatia ?n care contractul nu prevede o anumita data pentru plata serviciilor, nici un termen de plata de la data emiterii unei facturi, factura fiind emisa la anumite intervale si termenul de plata fiind ?nscris numai ?n factura;

d) ?n alte situatii decat cele mentionate la lit. a) - c), daca contractul prevede doar data la care se emite factura, iar factura este emisa, de exemplu, pe data de 21 decembrie 2015, fara sa fie mentionat un termen de plata, faptul generator de taxa intervine pe data de 21 decembrie 2015, aplicandu-se cota de TVA de 24%. Indiferent de data la care se face plata facturii nu se mai fac regularizari de cota de TVA.

#B

SECTIUNEA a 3-a

Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii

25. (1) Prevederile art. 282 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal se aplica ?n situatia ?n care facturile totale ori partiale pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii au fost emise ?naintea faptului generator de taxa si includ si situatia ?n care sunt emise facturi pentru avansuri ?nainte de ?ncasarea acestora.

(2) In aplicarea art. 282 alin. (9) din Codul fiscal, ?n cazul ?n care intervin evenimentele prevazute la art. 287 din Codul fiscal, ulterior datei la care se modifica cota de TVA si/sau regimul de impozitare, pentru ajustarea bazei de impozitare sunt aplicabile cota si regimul de impozitare ale operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. Pentru operatiunile a caror baza impozabila este determinata ?n valuta, cursul de schimb valutar utilizat pentru ajustarea bazei de impozitare este acelasi ca al operatiunii de baza care a generat aceste evenimente, respectiv cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunea de baza. Totusi, ?n cazul ?n care nu se poate determina operatiunea de baza care a generat aceste evenimente, se vor aplica cota de TVA si regimul de impozitare ?n vigoare la data la care a intervenit evenimentul si, corespunzator, si cursul de schimb valutar de la aceasta data, ?n cazul operatiunilor pentru care baza de impozitare este determinata ?n valuta.

(3) In cazul ?n care intervin evenimentele prevazute la art. 287 din Codul fiscal, ulterior datei de la care se modifica cota de TVA, pentru achizitii intracomunitare de bunuri, cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare este cota ?n vigoare la data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara potrivit art. 284 din Codul fiscal. In situatia ?n care nu se poate determina achizitia intracomunitara care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA ?n vigoare la data la care a intervenit evenimentul.

Exemplu: Societatea A din Romania a primit o factura pentru un avans la o achizitie intracomunitara de bunuri ?n suma de 1.000 euro, emisa la data de 12 decembrie 2015. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare se determina pe baza cursului de schimb ?n vigoare la data de 12 decembrie 2015, respectiv 4,41 lei/euro, aplicandu-se cota de TVA de 24%, astfel: 1.000 euro x 4,41 lei/euro x 24% = 1.058,4 lei.

In luna ianuarie 2016, societatea primeste factura emisa la data de 16 ianuarie 2016 pentru diferenta pana la valoarea integrala a bunurilor care sunt achizitionate intracomunitar, ?n suma de 5.000 euro, valoarea integrala a bunurilor fiind de 6.000 euro. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare se determina pe baza cursului de schimb ?n vigoare la data de 16 ianuarie 2016, respectiv 4,45 lei/euro, aplicandu-se cota de TVA de 20%, astfel: 5.000 euro x 4,45 lei/euro x 20% = 4.450 lei.

La data de 5 august 2016, furnizorul extern emite un credit-note prin care acorda o reducere de pret de 10% aferenta livrarii intracomunitare care a generat achizitia intracomunitara de bunuri la societatea A din Romania. Societatea A are obligatia sa ajusteze baza de impozitare a achizitiei intracomunitare cu sumele calculate astfel:

1.000 euro x 10% x 4,41 lei/euro x 24% = 105,84 lei

5.000 euro x 10% x 4,45 lei/euro x 20% = 445 lei

(4) In cazul ?n care evenimentele prevazute la art. 287 din Codul fiscal intervin ulterior scoaterii persoanei impozabile din evidenta persoanelor ?nregistrate ?n scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (11) lit. g) din Codul fiscal, se va proceda la ajustarea bazei impozabile aplicandu-se regimul de impozitare al operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. In acest sens furnizorul/prestatorul ne?nregistrat ?n scopuri de TVA emite factura conform prevederilor pct. 32 alin. (1) pe care ?nscrie cu semnul minus reducerea bazei de impozitare si a taxei colectate ca urmare a evenimentelor prevazute la art. 287 din Codul fiscal. Facturile respective se transmit beneficiarului care are obligatia sa efectueze ajustarile taxei deduse ?n conformitate cu prevederile art. 304 si 305 din Codul fiscal. Factura de regularizare nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de ?nregistrare ?n scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului. Furnizorul/Prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe baza documentului prevazut la art. 324 alin. (9) din Codul fiscal.

(5) Sumele ?ncasate pentru vanzarea unui voucher cu scop unic reprezinta avansuri pentru care intervine exigibilitatea TVA conform art. 282 alin. (2) lit. b